Statele Uniunii Europene au ajuns la un acord privind migrația, în urma unui compromis acceptat de Italia și Germania
Reglementarea în discuţie este menită să organizeze un răspuns european în caz de aflux masiv de migranţi într-o ţară a UE, după cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. El promite în special prelungirea duratei de detenţie a migranţilor la frontierele externe ale blocului comunitar.
Acordul, anunţat de preşedinţia spaniolă a UE, ar urma acum să facă obiectul unor negocieri cu Parlamentul European.
Acest text, ultima piesă a „Pactului privind azilul şi migraţia” al UE, asupra căruia trebuiau să se pună de acord statele membre, s-a lovit vreme de mai multe luni de obiecţiile Germaniei, din raţiuni umanitare.
Un compromis a fost elaborat în timpul unei reuniuni a miniştrilor de interne, la sfârşitul lui septembrie, pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, însă Italia şi-a manifestat atunci dezacordul.
Obiecţiile sale vizau rolul ONG-urilor care salvează migranţi, potrivit unor surse diplomatice, Roma reproşându-i Berlinului să finanţează mai multe ONG-uri de salvare în Marea Mediterană, dintre care unele operează sub pavilion german.
Şefa Guvernului italian Giorgia Meloni ceruse săptămâna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţi în ţările sub ale căror pavilioane navighează. Compromisul adoptat miercuri a primit în final sprijinul şi al Italiei, şi al Germaniei.
Comisia Europeană şi Spania, care exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, şi-au exprimat încrederea în perspectivele unui acord înainte de Consiliul European informal care se va desfăşura vineri în Grenada (sudul Spaniei). Arzătoarea problemă a migraţiei se va afla în centrul discuţiilor între şefii de stat şi de guvern.
Paralizia acestei „reglementări de criză” suscita frustrare în cadrul UE, în contextul înmulţirii sosirilor de migranţi la frontierele sale externe şi al situaţiei de pe insula italiană Lampedusa.
Textul prevede, în cazul unui aflux „masiv” şi „excepţional” de migranţi, aplicarea unui regim de derogare mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.
El prelungeşte durata posibilă de detenţie a unui migrant la frontierele externe ale UE până la 40 de săptămâni şi permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate a cererilor de azil pentru un număr mai mare de expulzaţi (toţi cei care vin din ţări a căror rată de recunoaştere, adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este sub 75%), pentru a-i putea expulza mai uşor.
El prevede de asemenea o declanşare rapidă a unor mecanisme de solidaritate faţă de un stat membru ce se confruntă cu acest aflux, în special sub forma relocărilor de solicitanţi de azil sau a unei contribuţii financiare.
În timpul unei reuniuni din iulie, majoritatea necesară adoptării acestei reglementări nu a fost atinsă. Germania s-a abţinut de la vot din cauza opoziţiei Verzilor, membri ai coaliţiei la putere, care cereau modificări pentru minori şi familii.
Pentru a-i determina pe cei 27 să convină asupra acestei reglementări, Parlamentul European a decis să pună o pauză în negocierile deja demarate cu statele membre asupra a alte două texte din pachetul privind migraţia, menite să întărească securitatea la frontierele externe.
Însă acordul încheiat miercuri „constituie un mare pas înainte şi noi suntem acum într-o poziţie mai bună pentru a ajunge la un acord asupra întregului Pact privind azilul şi migraţia cu Parlamentul, până la finalul acestui semestru”, a dat asigurări ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska Gomez.
Obiectivul declarat este în orice caz să se ajungă la o adoptare a acestui Pact, prezentat în septembrie 2020 de Comisia Europeană şi care conţine aproximativ zece acte legislative, înainte de alegerile europene din iunie 2024.
În timpul votului de miercuri, Austria, Slovacia şi Republica Cehă s-au abţinut, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unei surse diplomatice.
„Cerem Bruxellesului să pună imediat capăt acestei politici a migraţiei, cotelor de reinstalare obligatorii (…). Presiunea în creştere a migraţiei asupra Europei Centrale este în totalitate imputabilă Bruxellesului”, care „susţine modelul economic al traficanţilor” de migranţi, a reacţionat ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto.
Citește și: