Statele Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reglementarea inteligenței artificiale (AI)
Deşi textul a fost aprobat în unanimitate, unele state membre, precum Germania şi Franţa, au emis preocupări, de care s-a ţinut cont în versiunea finală a textului.
„Această „Lege AI” este o etapă fundamentală, care stabileşte primele reguli de pe planetă asupra inteligenţei artificiale, pentru a o face mai sigură şi respectuoasă faţă de drepturile omului”, afirmă preşedinţia belgiană.
Comisarul european Thierry Breton (foto), care s-a ocupat de această problemă, a salutat o „reglementare istorică, o premieră mondială”.
Comisia Europeană a prezentat primul proiect de „Lege AI” în aprilie 2021. Însă apariţia la sfârşitul anului 2022 a robotului conversaţional ChatGPT, realizat de compania americană OpenAI şi care poate să întocmească texte sau traduceri în numai câteva secunde, a dat demersului o nouă dimensiune.
Acest sistem, la fel ca acelea ce pot crea sunete sau imagini, a dezvăluit publicului imensul potenţial al AI, dar şi riscurile sale, cum ar fi difuzarea pe reţelele de socializare a unor fotografii contrafăcute, dar care la prima vedere par autentice.
Franţa şi Germania au insistat ca legislaţia europeană să protejeze companiile start-up specializate în AI, pentru a fi create premisele apariţiei unor viitori „lideri europeni” în acest domeniu.
În ce priveşte inteligenţele artificiale generative, acelea care pot produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse, conform textului adoptat, tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor. În plus, dezvoltatorii vor trebui să precizeze că sunetele, imaginile şi textele produse de AI sunt artificiale.
De asemenea, sistemele considerare de „risc înalt”,respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc., vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor.
Organizațiile culturale europene susțin reglementarea
Peste 200 de organizaţii din toate sectoarele creative şi culturale europene, între care şi Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA), au semnat o declaraţie comună de susţinere a Legii UE privind Inteligenţa Artificială (AI).
Semnatarii au solicitat statelor membre ale UE să aprobe această lege crucială privind IA în cadrul unei reuniuni care va avea loc la 2 februarie. Textul declaraţiei descrie legea ca fiind „vitală” pentru reglementarea IA în Europa şi pentru stabilirea unui standard global privind modul în care ar trebui dezvoltată şi utilizată această tehnologie.
Facem apel la statele membre ale Uniunii Europene să dea dovadă de leadership la nivel mondial şi să aprobe Actul privind IA în cadrul reuniunii COREPER din 2 februarie, se spune în declaraţia citată pe site-ul EANA.
Legea privind inteligenţa artificială este un act legislativ esenţial care va reglementa rolul inteligenţei artificiale în Europa şi va contribui la stabilirea unui standard global pentru modul în care ne aşteptăm ca sistemele de inteligenţă artificială să funcţioneze.
Cele trei instituţii principale ale UE – Comisia Europeană, Parlamentul şi Consiliul UE – au convenit la sfârşitul anului trecut asupra unui proiect preliminar de lege, fără precedent la nivel global, pentru a reglementa inteligenţa artificială. S-a ajuns astfel la un acord politic cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate. Este de aşteptat ca textul să fie aprobat de Parlamentul European şi de Consiliul European în aprilie 2024, la sfârşitul legislaturii Parlamentului. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a transpune legislaţia privind IA în legislaţia naţională.
Ca urmare a apariţiei recente şi rapide a unor instrumente populare de inteligenţă artificială generativă, textul asupra căruia au convenit negociatorii din cadrul trilogului propune obligaţii pentru „modelele de inteligenţă artificială de uz general”, pentru a garanta creatorilor europeni europeni că drepturile lor sunt respectate şi că se solicită autorizaţia de utilizare a conţinutului lor.