Pasajul Basarab a costat uriaş România – 204 milioane de euro, sumă care, după calculele presei făcute la vremea inaugurării lui, l-ar fi făcut printre cele mai scumpe proiecte de gen din lume.
Început de primarul Traian Băsescu în 2001 (cu un cost estimat la doar 67,8 milioane de euro) şi terminat de primarul Sorin Oprescu abia în 2011, pasajul a avut costuri speciale, mari, cu realizarea unei staţii intermodale, la Basarab. Rolul ei era să facă o legătură facilă, rapidă, între multe mijloace de transport care se intersectează în acest punct. Aici întâlnesc traficul gărilor Bucureşti Nord şi Basarab metroul şi o serie de autobuze şi tramvaie care parcurg Capitala în toate direcţiile.”Pasajul arată cu adevărat modern, demn de o capitală europeană şi face notă discordantă cu majoritatea căilor de acces înguste şi prost adaptate traficului infernal din Capitală”, titrau ziarele vremii.
FOTO Staţia de pe pasajul Basarab, în ziua lansării (2011)
Numai că sunt mari diferenţe între ce s-a vândut publicului ca imagine la început şi ce s-a ales de proiect între timp. Staţia şi echipamentele nu sunt curăţate de nimeni. Elementele de design şi cele funcţionale pică pradă vandalizărilor. Iată cum arată staţia în 2017.
(Staţia are şi un terminal de informare care n-a mers niciodată)
Poliţia Locală are birou funcţional în staţia intermodală
Toate aceste lucruri se întâmplă chiar sub nasul funcţionarilor primăriei plătiţi să vegheze la bunul mers al locurilor publice din proximitate. Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti (PLMB), serviciu care răspunde la ordinele primarului general, Gabriela Firea, are un birou care funcţionează în staţia intermodală Basarab. Însă asta nu pare să facă din obiectiv un loc cât de cât curat şi nici nu opreşte vandalizarea lui. De ceva tot par să se ocupe agenţii primăriei: Biroul Poliţiei Locale este singurul lucru îngrijit din toată staţia.
Echipamente de calitate
Se fac deja ani de când echipamentele scumpe care deservesc staţia nu mai funcţionează. Mai mult, acestea au început să se degradeze rapid. De exemplu, scările rulante produse de concernul german Thyssenkrupp, care îşi laudă pe site-ul propriu contribuţia la staţia intermodală Basarab, sunt lăsate în paragină.
Nu numai că scările plătite cu bani grei din bugetul public nu funcţionează, dar nici conservarea lor nu există. Sunt vandalizate şi expuse intemperiilor, deşi serviciul de pază al Primăriei are post chiar lângă ele.
Trotuarul de 3 milioane de euro care a mers nici doi ani
În imediata vecinătate a staţiei se află o altă construcţie care a solicitat mult banul public şi care face parte din proiectul intermodal – trotuarul rulant care leagă Gara de Nord de staţia intermodală Basarab.
FOTO Primarul Oprescu, mândru de realizările ştiinţei şi ale autorităţii locale (2011)
Trotuarul rulant a costat aproximativ 3 milioane de euro şi a fost inaugurat tot de primarul Sorin Oprescu, în 2013. Sistemul ar trebui să-i care pe călători şi bagajele lor între Gările Nord şi Basarab.
N-a funcţionat mai mult de doi ani de la lansarea la care primarul de-atunci spunea publicului că “trotuatul rulant este gama completă de civilizaţie într-un nod intermodal de tipul celui de la Pasajul Basarab, în care călătorii au acces la toate mijloacele de transport din zonă”. Este oprit şi lăsat în paragină. Iată cum arată în 2017.
VIDEO O plimbare scurtă prin minunea moşită de fostul primar al Capitalei.