Statul a încasat în trimestrul al treilea cu 4 miliarde lei mai puţin faţă de suma programată
Conform datelor operative pentru trimestrul al treilea, veniturile bugetului general consolidat au fost realizate în proporţie de 92,5%, în timp ce cheltuielile s-au efectuat în proporţie de 96%, situaţie care a condus la un deficit de1,5 miliarde de lei, faţă de ţinta stabilită pe acest trimestru, care prevedea un plus de 400 milioane de lei.
Cu toate acestea, abaterile înregistrate pe partea de venituri au fost compensate parţial de economiile înregistrate la cheltuieli, deficitul înregistrat pe primele nouă luni ale anului, de 8,1 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB, fiind în limitele ţintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 49,7 miliarde lei, au reprezentat 7,9% din PIB şi au fost realizate în proporţie de 92,5% din estimările trimestriale.
Vniturile încasate din activitatea economică (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au totalizat 47,5 miliarde lei, reprezentând 7,6% din PIB şi un grad de încasare faţă de ţintă de 94,8%.
Veniturile fiscale s-au realizat în proporţie de 95% şi au reprezentat 4,8% din PIB.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,6 miliarde lei (0,4 % din PIB), gradul de colectare fiind de 96,1%.
La impozitul pe venit gradul de colectare a fost de 95,1%, rezultat din încasări de 5,5 miliarde de lei.
Încasările din alte impozite pe venit, profit şi cîştiguri din capital, de 400 milioane de lei, au fost cu 7,5% mai mari faţă de nivelul programat.
„Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate s-au realizat în proporţie de 105%, ceea ce arată faptul că majorarea impozitelor pe clădiri pentru persoanele fizice de către unele dintre administraţiile locale nu a afectat colectarea”, se spune în raport.
Încasările din TVA au fost sub program, înregistrând un grad de colectare de 96,0%, în condiţiile în care în trimestrul al treilea al anului trecut veniturile din operaţiuni interne au crescut cu 4,9%, iar cele din importurile de bunuri au scăzut cu 11,9%.
Accizele au adus 5,9 miliarde lei (0,9% din PIB) la buget, aproape de ţinta programată, înregistrând un grad de colectare de 99,6%.
Reducerea importurilor din zona extracomunitară a avut ca efect realizarea în proporţie de doar 69% a veniturilor proiectate din impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale.
Încasările din contribuţii de asigurări au reprezentat 2,2% din PIB şi au înregistrat un grad de realizare de 99,9% faţă de program. Un nivel al colectării peste program a fost consemnat în cazul bugetului de asigurări pentru şomaj (100,8%) şi al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (104,0%), în timp ce la bugetul asigurărilor sociale de stat încasările au reprezentat 98,2% din estimare.
Veniturile nefiscale au totalizat 4,1 miliarde de lei (0,7% din PIB), realizarea faţă de ţinta programată fiind de 80,4%.
Sumele primite de la Uniunea Europeană echivalează cu 0,3% din PIB şi un grad de realizare faţă de nivelul programului trimestrial de încasări de 62,1%.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 51,3 miliarde lei, reprezentând 8,2% ca pondere în PIB.
Comparativ cu ţinta trimestrială de 53,4 miliarde lei, cheltuielile efectuate au fost mai mici cu 2,1 miliarde lei, ceea ce a determinat un grad de efectuare de 96%.
Cheltuielile de personal au fost cu 1,3% mai mari faţă de nivelul programat şi au totalizat 11,4 miliarde lei (1,8% din PIB). Aceste cheltuieli au fost suplimentate cu 142,4 milioane de lei de Guvern pentru plata obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
De asemenea, plăţile aferente programelor cu finanţate rambursabilă au depăşit cu 0,6% nivelul planificat, iar transferurile între unităţi ale administraţiei publice au fost de două ori mai mari faţă de program.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au reprezentat 1,6% din PIB şi s-au realizat în proporţie de 97,6% faţă de programul trimestrial. Aceste cheltuieli au fost influenţate de măsurile legislative şi de resursele alocate în scopul plăţii arieratelor de către administraţile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.
Pentru achitarea arieratelor din domeniul sănătăţii au fost efectuate plăţi în sumă de 1,4 miliarde lei.
Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 2,3 miliarde lei (0,4% din PIB) şi au înregistrat un grad de realizare de 86,9%.
Cheltuielile cu asistenţa socială au reprezentat 2,7% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 99,5% faţă de programul trimestrial, diminuarea înregistrîndu-se în principal la bugetul de stat şi bugetele locale.
Plăţile pentru proiectele cu finanţare din fonduri UE au reprezentat 0,5% din PIB şi s-au operat în proporţie de 86,7%.
În vederea asigurării necesarului de finanţare al autorităţilor de management pentru programele operaţionale finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost alocate temporar sume în valoare de 1,3 miliarde euro.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au totalizat în termeni nominali 7,7 miliarde lei şi au reprezentat 1,2% din PIB. Efortul bugetar aferent proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă a fost în sumă de 4,3 miliarde lei (0,7% din PIB).
Guvernul a aprobat, miercuri, a doua rectificare bugetară din acest an.
Comparativ cu parametrii aprobați în contextul primei rectificări bugetare, ordonanţa de rectificare prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ținta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).
La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăsește la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) și impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Cheltuielile de investiţii scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.