OPINIE Statul a vândut iar poporul
Fiecare scrisoare de intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional aduce o veste proastă pentru românii cu credite, supraîndatoraţi sau nu.
Guvernul Ponta şi-a reiterat suportul pentru a bloca unele iniţiative legislative, într-o tradiţie de pe vremea guvernului Boc: proiectul pentru legea falimentului personal, cel pentru legea privind colectarea creanţelor şi să nu modifice OUG 50/2010. La aceste promisiuni reiterate a mai adăugat una voalată: că va amâna implementarea unei bucăţi din noul Cod de procedură civilă care modifică legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte.
După ce în 2010 guvernul Boc a votat împotriva unei legi emise de acesta şi a schimbat OUG 50/2010 în Parlament, astfel încât să nu se aplice creditelor în derulare, guvernul Ponta dă dovadă de aceeaşi îngăduinţă în faţa solicitărilor bancherilor, respingând proiecte pe care USL le-a sprijinit când se afla în opoziţie. Legea ar fi trebuit să transparentizeze contractele de credit încheiate între bănci şi consumatorii persoane fizice, însă lobby-ul bancar a impus ideea atât la BNR, cât şi la FMI şi la guvern că ar fi în neconcordanţă cu directiva europeană pe care o implementa, argument ce s-a dovedit a fi mincinos la Curtea de Justiţie a UE.
Acum, guvernul scoate altă castană fierbinte din foc: legea 193/2000 ar trebui să prevadă de la 1 iulie că o clauză declarată abuzivă trebuie eliminată din toate contractele unui profesionist, în măsura în care acestea sunt contracte standard, de adeziune, preformulate. Legea 193 trebuia să conţină această prevedere încă de la aderarea României la UE în 2007, însă a modificările au apărut abia cu proiectul noului legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, iniţiat de guvern şi votat de Parlament. După mai multe amânări, Codul de procedură a intrat în vigoare la 15 februarie 2013, însă fără menţiunile legate de legea 193/2000.
Dintre toţi comercianţii din România, singurii care şi-au exprimat îngrijorările faţă de această lege au fost bancherii. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a trimis o scrisoare guvernului şi BNR în care acuza pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an, în cazul în care băncile ar trebui să elimine unele clauze din contracte.
Bancherii au cerut un studiu de impact şi FMI a luat act de pericolul care pândeşte sectorul bancar. Informaţiile apărute în presă estimează pierderi de 5 miliarde de lei în studiul efectuat de BNR, pe baza raportărilor trimise de bănci.
Datele nu au fost făcute publice oficial, deşi în scrisoarea de intenţie se menţionează că studiul a fost realizat. În condiţiile în care mai sunt două săptămâni până la 1 iulie, şi modificările cerute de bancheri nu au fost realizate, singura opţiune a guvernului este aceea de a amâna din nou prin ordonanţă de urgenţă aplicarea noilor articole.
România este una dintre puţinele ţări din UE care nu are o lege care să protejeze consumatorii supraîndatoraţi, aşa cum arată un studiu realizat pentru Comisia Europeană.