UPDATE Statul creşte din nou taxele pentru Petrom şi Romgaz. Şi impozitul suplimentar pe gaz se plăteşte la preţul de la Viena. DOCUMENT
UPDATE 29 nov, ora 09.45: Puteţi vedea amendamentale pe care PSD vrea să le aducă proiectului de lege privind taxarea gazelor. Puteţi descărca documentul din galeria foto, cu precizarea că încă NU îl puteţi vedea pe site-ul Camerei Deputaţilor
Impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, instituit în 2013, urmează să se aplice şi el la preţul de referinţă al gazelor de pe piaţa spot din Austria, nu la preţul efectiv cu care vând pe piaţa românească Petrom şi Romgaz gazele pe care le scot din România.
Cum acest preţ este mai mare decât preţul efectiv realizat de Petrom şi Romgaz, rezultă că procentele de taxare se vor aplica la o bază mai mare, deci vor creşte şi sumele pe care cei doi producători de gaze urmează să le plătească bugetului de stat.
Acum două zile, Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a avut o dezbatere pe marginea adoptării unei noi legi care modifică sistemul de taxare pentru gazele extrase din zona terestră, şi din discuţii se pare că legiuitorul al dori o unificare a taxării, impunând şi pentru onshore acelaşi sistem ca pentru gazele offshore.
„Păstrăm impozitele, respectiv 60-80, dar spunem că impozitele asupra veniturilor suplimentare ţin cont de preţul de referinţă, adică exact ca la offshore, unde aveam un preţ de referinţă”, a spus preşedintele Comisiei, deputatul PSD Iulian Iancu, în cadrul dezbaterii, iar această prevedere a fost adoptată de parlamentarii din Comisie.
Citeşte şi:
Petrom a găsit gaze într-un perimetru din Oltenia
Încă nu sunt disponibile mai multe detalii asupra tuturor modificărilor legislative, urmând ca aceastea să meargă în dezbateri la Comisia de Buget.
Cum a apărut preţul de referinţă
În luna februarie a acestui an, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care este calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, trebuie să ţină cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena. Astfel, în prezent, preţul gazelor la care se aplică procentul de redevenţă (între 3% şi 13%, în funcţie de producţia zăcământului) este calculat potrivit unei formule având ca baza cotaţia medie a preţurilor spot din luna anterioară de la CEGH.
Producătorii au contestat decizia, şi au spus că au plătit întotdeauna redevenţa la preţul din contracte, nu la acel preţ minim, dar nu au reuşit să convingă Autoritatea, care a impus redevenţa la preţul mediu spot din Austria.
Tradiţional, preţul de la CEGH este mai mare decât preţurile de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri, deci statul încasează redevenţă mai mare, iar companiile plătesc suplimentar o taxa pe un preţ care este, în general, mai mare decât cel obţinut de ele.
Spre exemplu, Romgaz a plătit, în plus, în primele nouă luni ale anului, 86 de milioane de lei, redevenţă suplimentară, din această cauză.
Oficialii ANRM au spus că vor corecta acest preţ de referinţă, pe care îl vor decupla de cotaţia din Austria, dar încă nu s-a întâmplat nimic. Iar acum Parlamentul va impune acest preţ, mai mare, şi pentru plata impozitului suplimentar.
Citeşte şi:
Romgaz: „Nu vrem mai mult în Marea Neagră, e prea riscant şi costisitor”. Compania face noi centrale electrice şi vrea o unitate chimică
Amintim că impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a fost introdus în 2003. Impozitul se calculează prin aplicarea unor procente de 60% și, respectiv, de 80% din veniturile suplimentare obţinute din preţuri de vânzare cuprinse între 45 şi 85 de lei şi, respectiv, peste 85 de lei. Acum, preţul realizat, la care se plăteşte impozitul, este înlocuit de preţul spot de la CEGH.
Cel mai probabil, dacă această creştere de taxare va fi operată, cei care vor avea de suferit vor fi consumatorii, în condiţiile în care Petrom şi Romgaz asigură circa 90% din producţia naţională de gaze. Cum importurile de gaze ruseşti se fac la un preţ peste cel al celor doi producători interni, nu există presiunea pe preţ a vreunui concurent care să oblige cele două companii să internalizeze acest cost suplimentar.
Potrivit datelor OMV Petrom, în trimestrul trei al anului 2018, preţul mediu al agezlor pe piaţa internă a fost de 22,6 euro/MWh, iar cel de la CEGH de 25,1 euro/MWh.