Cum se laudă statul că face joburi pentru tineri: îi invită să plece în străinătate sau să devină antreprenori

Tinerii şomeri pot sta liniştiţi. Statul nu mai promite că va crea oportunităţi pentru generarea de locuri de muncă, ci îşi asumă clar şi răspicat că tot ce e dispus să facă pentru reducerea şomajului ridicat în rândul tinerilor în următorii şapte ani este să îi consilieze şi să îi antreneze încă din facultate ca să fie mai competitivi pe piaţa muncii. Statul le propune tinerilor antreprenoriatul sau munca în UE ca soluţii de intrare pe piaţa muncii, în următorii şapte ani.

Ministerul Muncii a lansat recent în dezbatere publică strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă pentru următorii şapte ani.

Un capitol important al acestei strategii se referă la planul prin care statul vrea să diminueze şomajul ridicat în rândul tinerilor (în vârstă de 16-24 de ani), în orizontul 2013-2020.
Precizăm că în 2012, 22,7% dintre tinerii din România nu aveau un loc de muncă, potrivit măsurătorilor Eurostat, uşor sub media europeană de 23%. Mai mult, incidenţa şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) în rândul tinerilor din România a fost de 61.1% în 2011, potrivit INS.

Numărul locurilor de muncă făcute de stat este în continuă scădere

Numărul locurilor de muncă create în mod direct prin intervenţie publică pe piaţa muncii a scăzut din 2007 încoace, din ce în ce mai mult. Dacă în 2007 România a avut peste 21.000 de locuri de muncă create direct prin intervenţia autorităţilor pe piaţa muncii, în 2009 a avut în jur de 7.700 de locuri de muncă, în 2010, în jur de 7.400, pentru ca în 2011 să aibă aproape 5.800 de joburi create direct, prin intervenţie publică pe piaţa muncii, potrivit INS.

În esenţă, planul naţional prin care guvernul vrea să reducă şomajul în rândul tinerilor în următorii şapte ani urmăreşte câteva direcţii: consilierea şi orientarea profesională a tinerilor şomeri, promovarea stagiului de practică pentru licenţiaţi şi a uceniciei la locul de muncă pentru absolvenţii de studii medii, încurajarea tinerilor să devină antreprenori, susţinerea start-up-urile inovative, atragerea tinerilor cercetători în centre de excelenţă de cercetare-dezvolate-inovare, şi, nu în ultimul rând, încurajarea tinerilor şomeri să plece la muncă în UE.

Mai relevant este faptul că planul naţional de scădere a şomajului tinerilor a fost iniţial gândit în jurul obiectivului de creare de locuri de munc, obiectiv abandonat în varianta finală a planului care va fi implementată.

Planul naţional de ocupare a tinerilor a fost anunţat, în premieră, de Claudia Boghicevici în aprilie 2012, la vremea aceea ministru al Muncii. S-a schimbat guvernul şi cu el s-a recalibrat şi planul de scădere a şomajului în rândul tinerilor. Astfel, a început ca un plan naţional de creare de locuri de muncă pentru tineri şi a sfârşit într-o strategie de consiliere şi orientare profesională a tinerilor şomeri.

ECONOMICA.NET a urmărit şi a documentat acest subiect de la anunţarea intenţiei Guvernului de a elabora un plan ambiţios de ocupare a tinerilor, în aprilie 2012, până la forma actuală a planului, asumată de Guvern pentru următorii şapte ani.

Iată cronologia celor mai importante decizii care privesc acest plan.

Aprilie 2012 – Ministerul Muncii a anunţat intenţia Guvernului Ungureanu de a elabora un plan naţional de combatere a şomajului în rândul tinerilor

În aprilie 2012, Ministrul Muncii de la acea vreme, Claudia Boghicevici, anunţa intenţia Guvernului de a a face un plan naţional prin care îşi asuma ca în termen de patru luni de la finalizarea studiilor ori să le asigure tinerilor o ofertă de bună calitate pentru ocuparea unui loc de muncă, ori să-i încadreze într-un curs de formare profesională, la finalul căruia să fie angajabili.

Citeşte pe larg în ECONOMICA.NET Guvernul are un plan prin care va da tuturor tinerilor un loc de muncă

E important de lămurit că planul Guvernului de a găsi tinerilor un loc de muncă la absolvirea şcolii nu e o iniţiativă originală. Acesta e rezultatul angajamentului statelor UE la reuniunea Consiliului European informal din 30 ianuarie 2012.

În cadrul acestei reuniuni, statele membre şi-au asumat că vor pregăti planuri naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, cu accent pe combaterea şomajului ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 de ani.
Planurile naţionale de ocupare trebuie să fie o „garanţie pentru tineri, ori că vor primi o ofertă de muncă de calitate, ori că vor fi cuprinşi într-o formă de învăţământ sau curs de formare profesională (la absolvirea căruia să fie angajabili), în termen de patru luni de la terminarea şcolii”.

Atenţie însă! Prin această garanţie, autorităţile se angajează să le ofere tinerilor şomeri o ofertă de muncă de calitate, rămâne de văzut dacă tinerii şomeri o vor găsi suficient de atractivă şi o vor accepta.

Imperativul dezvoltării şi punerii în aplicare a acestor strategii naţionale vine în contextul în care, în medie, 23% dintre tinerii europeni erau şomeri în 2012 şi nu erau înrolaţi într-o formă de educaţie, potrivit măsurătorilor Eurostat. România se află uşor sub media europeană de 23% a ratei şomajului în rândul tinerilor.

Citeşte în ECONOMICA.NET şi Statul promite să caute tinerilor un loc de muncă. În 2011 a găsit doar pentru 6% dintre ei

Mai 2012: Guvernul Ungureau a aprobat planul naţional de ocupare, chiar înainte de a fi demis

Relevant de subliniat că planul naţional de ocupare a tinerilor elaborat şi aprobat de Guvernul Ungureanu avea ca prioritate crearea de locuri de muncă.

Citeşte în ECONOMICA.NET şi Guvernul merge înainte cu planul prin care caută tuturor tinerilor un loc de muncă

Februarie 2013: Actualul Minister al Muncii confirmă în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET că planul naţional de ocupare a tinerilor se va face

În februarie 2013, oficialii Ministerului Muncii au declarat pentru ECONOMICA.NET că planul naţional de ocupare a tinerilor va fi implementat.
În luna februarie, planul naţional de ocupare a tinerilor a fost transmis spre consultare instituțiilor financiare internaționale cu care România a încheiat un Memorandum de Înțelegere, următorul pas în direcţia implementării planului fiind avizarea acestuia de către ministerele de linie implicate în elaborare și implementare, ca să poată fi transmis spre aprobare, prin Memorandum, Guvernului României, ne-au spus oficialii Ministerului Muncii în luna februarie.

Citeşte pe larg despre stadiul proiectului în februarie 2013 în ECONOMICA.NET: Plan naţional pentru angajarea tinerilor la patru luni de la terminarea şcolii. În stil românesc

Tot în luna februarie a acestui an, ECONOMICA.NET a aflat cum a decis Ministerul Muncii să facă planul.

Ministerul Muncii ne-a spus că planul naţional de ocupare a tinerilor nu prevede crearea de locuri de muncă pentru tineri.

Planul prin care actualul Minister al Muncii propune diminuarea şomajului în rândul tinerilor constă într-o serie de măsuri de consiliere, orientare a tinerilor în carieră, de recunoaştere a competenţelor dobândite de tineri în sistemul informal sau non-formal de educaţie, şi de încurajare a antreprenoriatului în rândul tinerilor.

15 mai 2013: planul naţional de ocupare a tinerilor are undă verde, în mod oficial

Guvernul Ponta s-a angajat că în termen de patru luni de la intrarea tinerilor în şomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învăţământ formal, să le asigure o ofertă de bună calitate pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru continuarea educaţiei, intrarea în ucenicie sau pentru efectuarea unui stagiu de pregătire.

Citeşte pe larg despre decizia Guvernului în ECONOMICA.NET: E oficial: Guvernul se angajează să le ofere tinerilor şomeri un loc de muncă

August 2013: Ministerul Muncii prezintă principalele obiective ale planului naţional de reducere a şomajului în rândul tinerilor în perioada 2013-2020. Niciunul nu se referă la crearea de locuri de muncă pentru tineri.

Iată cum vrea Ministerul Muncii să scadă şomajul ridicat în rândul tinerilor din România, în următorii şapte ani:

– Ministerul Muncii va oferi consiliere şi orientare personalizată tinerilor şomeri, va recunoaşte competenţele dobândite de tineri în sistemul informal sau non-formal de educaţie, va investi în dezvoltarea compenţelor lor digitale şi a altor competeneţe relevante pe piaţa muncii şi va promova învăţarea pe tot parcursul vieţii.

– Ministerul Muncii va promova ucenicia la locul de muncă şi stagiul – în cazul absolvenţilor de facultate.

– Ministerul Muncii va stimula antreprenoriatul în rândul tinerilor şi îi va încuraja să lucreze în UE.

– Ministerul Muncii vrea să coreleze curriculum din învăţământul superior cu cerinţele actuale şi de perspectivă (orizontul anului 2020) ale pieţei muncii şi să monitorizeze tranziţia tinerilor de la şcoală pe piaţa muncii.

-Ministerul Muncii vrea să sprijine investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv în mediul rural şi să atragă tinerii cercetători în centre de excelenţă de cercetare-dezvoltare-inovare.