Statul nu trebuie să plătească subvenţii pentru transportul public feroviar realizat în afara contractului de servicii publice
Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) şi nu trebuie să plătim subvenţii pentru transportul public feroviar pentru perioada din afara contractului de servicii publice, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu.
Declaraţia şefului ARF vine după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de operatorul privat Astra Trans Carpatic de a primi subvenţii de la stat pentru o perioadă în care a operat trenuri de călători în afara contractului de servicii publice.
„CAB ne-a dat în fine dreptate şi nu trebuie să plătim subvenţii pentru transportul public feroviar pentru perioada din afara contractului de servicii publice. Sperăm ca sentinţa să se menţină şi după posibilul recurs şi un precedent periculos să nu se creeze în implementarea obligaţiilor de servicii publice din România”, a spus Roşeanu.
El a admis că operatorul arădean are posibilitatea de recurs în 15 zile de la comunicarea hotărârii CAB, respectiv 2 noiembrie 2022.
„Există posibilitatea de recurs, vom vedea cum reacţionează. Important este că cel puţin la etapa aceasta s-a dat dreptate că serviciile obligatorii subvenţionate de statul român nu se pot face în afara cadrului contractual. Deci, asta este importanţa acestei decizii şi sperăm să se menţină până la final”, a subliniat el.
Ştefan Roşeanu a explicat că Astra Trans Carpatic a operat în perioada martie – decembrie 2017 o serie de trenuri de călători în afara unui contract de serviciu public, cerând ulterior subvenţii de la statul român.
„Pentru perioada din 2017, undeva de prin martie 2017 până în decembrie 2017, când au primit contract de serviciu public, ei (Astra Trans Carpatic – n.r.) au operat nişte trenuri de călători, dar care nu au fost contractate de statul român. Deci, practic, n-au fost comandate ca obligaţie de serviciu public. Ele au fost în regim de serviciu comercial. Orice operator feroviar de călători poate să opereze în afara contractelor de servicii publice. Le permite şi legislaţia europeană şi legislaţia naţională. Am mai avut astfel de momente pe calea ferată română şi a funcţionat. La fel, şi în străinătate, există din ce în ce mai mulţi operatori care apelează la vehicule second-hand, la vehicule de nouă generaţie şi introduc noi servicii care sunt în afara contractelor de servicii publice, deci serviciu pur comercial. Practic, ei acum cereau subvenţii de la stat pe perioada asta în care au intrat sub formă comercială, clamând că din moment ce au transportat călători şi au fost prezenţi la nişte sesiuni de negocieri ale atribuirii contractelor de servicii publice – care erau în vigoare la acel moment – aveau şi ei dreptul să fie plătiţi de statul român. Însă, din punct de vedere al legislaţiei din domeniu, un astfel de contract se anunţă în prealabil de către autoritatea publică şi este valabil ca serviciu ca la orice contract, după momentul în care se aprobă actul de încredinţare. Acest lucru nu a existat decât în decembrie 2017, moment din care au şi fost recunoscuţi cu serviciile pentru obligaţia de serviciu public şi statul român a comandat trenurile pe care ei inclusiv astăzi le operează”, a detaliat preşedintele ARF.
Potrivit acestuia, „există şi căi extraordinare, ca la orice instanţă, adică, dacă se doreşte, se poate lungi şi mai mult”.
„Dar, pentru moment, e Curtea de Apel, un for judecătoresc important, care în primul rând a apreciat faptul că într-adevăr e o speţă care se judecă după Regulamentul 1370, un regulament european, şi după legislaţia naţională legată de reglementarea a ceea ce înseamnă un contract între două părţi, ce înseamnă obligaţie de serviciul public. Mai este tot aşa o lege specială a noastră în domeniul feroviar, Legea 202 din 2016, care specifică, printre altele, faptul că orice operator feroviar poate şi este obligat să-şi facă planuri de investiţii şi dezvoltare atât timp cât nu afectează implementarea Regulamentului 1370, adică, mai probabil, când nu afectezi activitatea prevăzută de o autoritate publică pentru aceste obligaţii de serviciu public. Din păcate sau din fericire, la nivelul întregii Europe, este un cadru reglementat care prevede un anumit interval de timp între, să zicem, momentul în care poţi să-ţi anunţi disponibilitatea de a furniza acele servicii statului şi momentul în care statul poate oficial să contracteze, să comande servicii şi de la tine. Din decembrie viitor astfel de proceduri nici măcar nu vor mai fi posibile, ci se vor face numai prin licitaţii derulate în prealabil de către autoritatea publică. (…) Asta este important – practic modul în care se gestionează, mă refer iar la sentinţă, aceşti bani publici. Practic, îi cheltuim predictibil. Nu întâi facem nişte servicii şi după aceea aflăm că avem de plătit pentru ele”, a susţinut Roşeanu.