Decontări ilegale în spitale. Sintagma este intens rumegată de presă care se scandalizează când Statul mai devoalează câte o reţea de decontări făcute ilegal în spitalele publice româneşti.
Astăzi se dezbate cu patos frauda estimată la peste 3,5 milioane de euro, în care sunt implicaţi şi medici de la Institutul Fundeni. Cu certitudine, vor mai cădea capete, întrucât controlul demarat de Ministerul Sănătăţii e în plină desfăşurare. Ostentativ, ca să aplaudăm eficienţa structurilor de control ale statului. Şi mai ales ca să ne distragă atenţia de la problema de fond: impotenţa Statului de a implementa ultimele şi cele mai importante verigi ale informatizării sistemului sanitar: cardul de sănătate şi dosarul electronic al pacientului.
Nici o lună n-a trecut de când s-a declanşat scandalul operaţiilor estetice făcute ilegal la Spitalul de Arşi, că presa vuieşte deja la devoalarea unei reţele de decontări ilegale în care este implicat şi prestigiosul Institut Fundeni. Prejudiciul în acest dosar depăşeşte 3,5 milioane de euro, potrivit Poliţiei Române.
Detalii despre acest caz găsiţi aici.
Institutul Fundeni – primul (sur)prins în malaxorul decontărilor ilegale prin Casa de Asigurări de Sănătate, în urma controlului demarat de MS şi de CNAS.
Vă amintim că la scurt timp de la devoalarea „fabricii” de decontări false de la Spitalul de Arşi, Ministerul Sănătăţii a demarat un control mixt, împreună cu Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în 77 de spitale din ţară, inclusiv la spitalele de pe platforma medicală de la Fundeni.
MS şi Direcţia generală de monitorizare, control şi antifraudă din cadrul CNAS verifică modul în care sunt făcute decontările pentru serviciile medicale din spitale, dacă diagnosticele puse la internare corespund intervenţiilor realizate, după declanşarea scandalului privind decontările ilegale pentru operaţii făcute la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti.
Marea vânătoarea de reţele de decontări ilegale continuă în spitale până la sfârşitul acestei luni. Vor cădea capete, ne vom scandaliza la auzul sumelor ameţitoare fraudate şi vor fi executaţi public medici, asistente, farmacişti. Statul va fi satisfăcut că a identificat şi sancţionat vinovaţii. După acest puseu justiţiar al Statului, vor urma perioade de acalmie, în care vom dezbate pătimaş alte subiecte, alternate cu câte un breaking news despre medici de la spitalul X care ar fi decontat din nou, ilegal, servicii medicale. Iar acest scenariu se va repeta, probabil, la nesfârşit, sub oblăduirea complice şi aproximativă a Statului.
Ce poate opri frauda din sistemul sanitar
Răspunsul scurt: implementarea sistemului cardului naţional de sănătate şi al dosarului electronic de sănătate. Aceste două ultime verigi vor închide cercul informatizării sistemului sanitar şi numai dacă vor fi implementate corect, vor pune punct fraudei din sistem.
Pe de o parte, pentru că odată ce va funcţiona sistemul cardului naţional de sănătate, medicii nu vor mai putea scrie reţete false, în numele unor pacienţi care nu solicită, nu au nevoie şi nici nu află că au fost prescrise reţete în numele lor. Motivul: medicul va putea prescrie reţete şi oferi orice alte servicii decontate de CNAS pacientului, doar pe baza cardului naţional de sănătate. Iar cardurile nu pot rămâne la medic şi nici nu pot fi accesate de medic în absenţa posesorilor, pentru că pur şi simplu medicul nu ştie PIN-urile acestora. Aceasta este şi raţiunea pentru care CNAS recomandă pacienţilor să nu divulge nimănui PIN-urile cardurilor.
Pe de altă parte, pentru că după ce va fi implementat sistemul dosarului electronic de sănătate, pacientul va putea verifica oricând în sistemul propriului dosar electronic de sănătate, ce servicii medicale a primit, când şi unde. Pe cale de consecinţă, poate semnala, în timp real, dacă s-au făcut fraude cu servicii medicale în numele său.
Prin implementarea sistemului dosarului electronic de sănătate, CNAS va urmări mai riguros decontările serviciilor medicale, pentru că sistemul dosarului electronic va stoca toate serviciile medicale acordate pacienţilor în sistemul sanitar public, de la consultaţii, trimiteri, internări în spital, tratament administrat, intervenţii chirugicale, proceduri medicale efectuate, scrisori medicale, bilete de externare.
Cu titlu de exemplu, în acest moment nu ştim dacă diagnosticul pus oricăruia dintre noi la internare corespunde intervenţiilor realizate de medici.
Statul şi vocaţia proiectelor amânate
Cardul naţional de sănătate era prevăzut să fie introdus încă din 2007, potrivit legii 95/2006. Începând cu anul 2010, Lucian Duţă a preluat iniţiativa implementării lui.
Din 2012, aproximativ jumătate din populaţia României va folosi cardul. Vom avea un important mecanism independent de validare a furnizării serviciilor raportate, a spus Lucian Duţă, la bilanţul mandatului de preşedinte al CNAS.
Nu s-a întâmplat.
Tot atunci, Duţă anunţa că sistemul dosarului electronic de sănătate va fi implementat în 2013. Termenul nu a fost onorat de oblăduitorii ce i-au urmat la şefia CNAS.
Suntem la mijlocul lui 2014 şi nu avem nici card, nici dosar electronic de sănătate.
Drept care, în acest moment, oricare dintre noi poate primi, fictiv, servicii medicale, decontate ulterior de Casa de Asigurări, nu din banii Statului, ci tot din banii noştri, ai celor 8,5 milioane de români care plătesc efectiv contribuţia la Sănătate.
Trăim într-un Stat schizoid. Acelaşi Stat care întreţine frauda – o semnalează şi sancţionează ostentativ -, în văzul tuturor, la ore de maximă audienţă.