Statul român plăteşte despăgubiri de peste un miliard de lei pentru propriile sale „tunuri”

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a plătit despăgubiri de peste 739 de milioane de lei, din 2009 până în 2014 inclusiv, ca urmare a unor executări silite, potrivit raportului pe 2014 al instituţiei. Executările silite au fost urmarea unor operaţiunilor dubioase, vecine cu escrocheria, pentru care au fost responsabili şi diferiţi angajaţi ai statului.  

Se mai adaugă cel puţin alte 242 de milioane de lei plătite în 2008 de predecesoarea AAAS celor dintâi păgubiţi ai scandalului FNI care au învins în instanţă, potrivit raportului din acel an. Numai „către creditorii FNI”, AAAS a plătit despăgubiri de peste 427,3 milioane de lei, până la data de 30.09.2015, mai spun oficialii AAAS, de astă dată la solicitarea ECONOMICA.NET.

FNI este abrevierea Fondului Naţional de Investiţii, uriaşa escrocherie de la sfârşitul secolului trecut, disimulată sub paravanul unui fond de investiţii legal. Escrocheria a fost îngăduită sau chiar stimulată de angajaţi ai statului din diferite funcţii înalte. Dintre aceştia la vedere au fost Ştefan Boboc, preşedintele CNVM (autoritatea de atunci a pieţei de capital) şi preşedintele CEC din acea vreme, Camenco Petrovici.

Oficialii AAAS nu mai ştiu acum cât mai au de plătit păgubiţilor FNI, pentru că dosarele de despăgubiri continuă să se înmulţească.

În schimb, oficialii AAAS ştiu că instituţia mai are de plătit peste 36,9 milioane de lei în contul celor 27 de dosare de executare silită în favoarea SIF Moldova (SIF2). Aceste executări silite sunt urmarea operaţiunilor dubioase făcute de Cornel Iacubov, un fost director al FPP Moldova (predecesorul actualei SIF Moldova).

AAAS nu precizează cât a virat până acum spre SIF Moldova, dar din rapoartele acesteia rezultă că sumele datorate de AAAS se ridicau, în august 2012, la 75 de milioane de lei, din care se plătiseră 23 de milioane de lei.

De asemenea, fantoma companiei aeriene DAC Air mai are de primit peste 38 de milioane de lei de la AAAS, potivit instituţiei. DAC Air a fost controlată direct, până nu demult, de omul de afaceri George Constantin Păunescu, celebru în anii ’90 pentru afacerile cu statul. De numele lui se leagă lansarea expresiei „inginerie financiară” în viaţa publică din România. Ingineria financiară este o disciplină academică onorabilă. Conotaţia încetăţenită în România este aceea a unor operaţiuni cel puţin dubioase.

În urma unor operaţiuni făcute prin Bancorex, cea mai mare bancă dn România în anii ’90, DAC Air a obţinut executarea silită a statului şi a somat AAAS, încă de acum doi ani, să plătească echivalentul a peste 19,3 milioane de dolari (peste 77 de milioane de lei, la cursul actual). Compania începuse deja executarea silită prin poprirea atât a conturilor AAAS de la Eximbank şi la Trezoreria Bucureşti, cât şi a unor pachete de acţiuni de la 70 de societăţi comerciale din portofoliul AAAS.

Întretimp, AAAS a pierdut deja pachetele de acţiuni de la 12 dintre aceste companii, prin procedura de „vânzare specială la ordin” a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi procedura continuă în cazul altor 35 de companii. Banii se duc la Dac Air. Periodic, la Bursă se raportează ofertele aferente procedurii respective.

Cum se plătesc „oalele sparte” de angajaţii statului român

Acum 20 de ani se numea Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) şi părea că este autoritatea supremă în administrarea companiilor statului şi în privatizări.

Acum se numeşte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), dar administrează mai mult executări silite decât cine ştie ce active. În loc să câştige bani din activele executate, vede cum bună parte din veniturile sale se scurg automat pe despăgubiri, ca urmare a iresponsabilităţii unor foşti angajaţi ai statului.

Cea mai mare pare a executărilor silite sunt urmarea escrocheriei disimulate sub paravanul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), constitutit legal dar administrat fraudulos, cu ingăduinţa şefilor CNVM, autoritatea de atunci a pieţei de capital. Preşedintele CNVM de atunci şi încă un membru al conducerii au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, pentru îngăduinţa lor, dar pierderile le plătesc toţi cetăţenii români.  

La rândul lui, preşedintele CEC a implicat cea mai veche bancă românească în scandal, acceptând să garanteze plata banilor necesari pentru răscumpărarea titlurilor FNI la cererea investitorilor. A unora dintre investitori.

La rândul lor, despăgubirile virate către FPP Moldova (actuala SIF Moldova) îşi au originea în operaţiunile de garantare de către aceasta (prin avalizarea unor bilete la ordin), a datoriilor unor companii. Operaţiunea a fost decisă de către Corneliu Iacubov, directorul de atunci al FPP Moldova. Fondul a fost un vehicul al statului în procesul de privatizare în masă.

AVAS a obţinut în 2006 executarea SIF2 pentru echivalentul a 19,9 milioane de dolari. Cea mai mare parte din aceasta sumă ar fi rezultat din biletele la ordin (instrumente de credit) avalizate în sarcina FPP II, în perioada conducerii acesteia de către Iacobov. Prin această operaţiune FPP (actuala SIF2) ar fi garantat de fapt plata mai multor obligaţii bancare ale unor firme.

Firmele beneficiare ale operaţiunilor nu s-au achitat de obligaţii, iar SIF Moldova a fost considerată bună de plată în locul rău platnicilor. AVAS a preluat creditele neperformante ale Bancorex, când banca devalizată la sfârşitul anilor ’90 a fost absorbită de BCR, dar fără activele toxice. Ulterior SIF a câştigat în instanţă recuperarea banilor plătiţi.

Şi tot de defuncta Bancorex se leagă despăgubirile plătite către Dac Air, o companie care pare că nu mai funcţionează decât ca să ia aceşti bani.

Bancorex (fosta Bancă Română de Comerţ Exterior – BRCE) se angajase, în 1996, să finanţeze firma Dac Air prin participarea, ca acţionar, la capitalul social al acesteia, cu 20,8 de milioane de dolari. Bancorex a plătit doar 6,8 milioane de dolari, Dac Air a cerut restul de la predecesoarele AAAS şi acum îl primeşte. Bancorex a evitat falimentul doar formal, prin absorbţia de către BCR, activelor viabile. Creditele neperformante şi toate litigiile au rămas în sarcina actualei AAAS.

Bancorex a fost o bancă de stat, cea mai mare în vremea ei şi singura veritabilă pe vremea comunismului, pentru că făcea legătura României cu sistemul bancar mondial.