Statul român scoate la licitaţie participaţia sa la combinatul ucrainean Krivoi Rog
Instituţia a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României.
Astfel, MEAT propune valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar, în cazul în care în procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT. Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.
Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ un milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie.
Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).
Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 27% din valoarea întregului proiect.
România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.
Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 – 1996, din care în anul 1994 până la 2 milioane tone, însă nu mai puţin de 1,5 milioane tone.
Preluarea peletelor din Ucraina în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea „SIDEX” SA Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.