Grupul OMV înregistra, la data de 31 decembrie, creanţe actuale şi viitoare cu o valoare de 434 de milioane de euro, asupra statului român, potrivit raportului companiei pe anul 2017. Această sumă reprezintă totalul sumelor pe care OMV Petrom le-a plătit până acum şi estimează că le va plăti şi în viitor pentru închiderea sondelor şi refacerea mediului înconjurător şi care, potrivit celebrei anexe P din contractul de privatizare al Petrom, trebuie rambursate companiei de statul român.
Contractul de privatizare al Petrom cu firma austriacă OMV, semnat în anul 2004, stipula faptul că statul român este obligat ca, pentru o perioadă de 15 ani de la privatizare, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pentru o perioadă de 30 de ani să plătească toate costurile de mediu legate de închiderea sondelor.
În total, Petrom a realizat deja provizioane cu o valoare de 1,62 miliarde de euro, potrivit raportului OMV, sumă din care să acopere costurile de închidere a sondelor şi de decontaminare. „O parte din această sumă va fi recuperată de la statul român, conform contractului de privatizare”, scrie în raport.
Sumele ar urma să fie rambursate progresiv, pe măsura finalizării lucrărilor.
Statul român a primit deja cereri de la compania petrolieră pentru plata unor sume pe care OMV Petrom le-a plătit la rândul ei până acum ca urmare a unor închideri de câmpuri petroliere şi a ecologizării lor. Însă nu a returnat încă nimic companiei petroliere, motiv pentru care este deschis deja un proces de arbitraj internaţional între OMV şi Guvernul României.
OMV a acţionat în judecată statul român la data de 7 martie 2017, la Curtea de Arbitraj de la Paris, pentru că Guvernul nu a plătit o parte din cheltuielile legate de poluarea istorică şi de dezafectarea sondelor. La acea dată, erau de plată 34 de milioane de euro şi, potrivit informaţiilor noastre, nu a fost plătit nimic nici până acum iar procesul continuă.
„În aprilie 2016, OMV a notificat statul român cu privire la o serie de creanţe neplătite de partea română în legătură cu anumite obligaţii de dezafectare a unor sonde şi de refacere a mediului, în valoare cumulată de aproximativ 34 milioane de euro. Începând cu data trimiterii acestei notificări, elaborată în baza clauzelor acordului de privatizare, OMV şi statul român au avut la dispoziţie 180 de zile pentru a rezolva în mod amiabil neînţelegerea. Acest termen a expirat în 19 octombrie 2016, iar pe 7 martie 2017 OMV a iniţiat procedurile de arbitraj împotriva statului român, în concordanţă cu regulamentele Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris”, scria în raportul annual precedent al OMV.
Citeşte şi:
Un aspect ciudat: pretenţiile scad odată cu trecerea timpului
În acelaşi raport OMV din care am extras informaţia referitoare la cele 434 de milioane de euro, sumă calculată/estimată de OMV pentru finalul anului trecut, se arată că, la finalul anului 2016, suma era mai mare, respectiv 542 de milioane de euro. Reprezentanţii OMV Petrom nu au explicat situaţia.
Petrom a fost privatizată cu austriecii de la OMV în 2004. Preţul încasat de statul român pe pachetul majoritar de acţiuni al companiei a fost de 670 de milioane de euro. Austriecii au mai făcut şi o majorare de capital social de 830 de milioane de euro, din care statul şi-a luat partea sa, ceea ce a făcut ca preţul total pentru care OMV a devenit proprietar al Petrom să fie de circa 1,5 miliarde de euro.
De la privatizare până acum, investiţiile totale făcute de OMV Petrom în România s-au ridicat la 13,5 miliarde de euro.