Statul scoate banii populaţiei de la saltea. Prin Fidelis şi Tezaur a împrumutat în 2023 6 mld lei, la dobânzi peste cele practicate de băncile comerciale
Potrivit datelor frunizate de Ministerul Finanţelor, în cele trei emisiuni lunare pe tranşe diferenţiate de 1, 2 şi trei ani, statul a reuşit să îşi asigure finanţare de 2,788 miliarde lei de la 72.084 de persoane. În 2022, pe parcursul a 11 luni statul a colectat 12,147 miliarde de lei. Iar emisiunile Tezaur vor continua şi în aprilie şi în mai, cel puţin. Dobânzile au fost cuprinse între 7,35% şi 8%, în funcţie de scadenţă.
Spre comparţie, depozitele nou constituite în sistemul bancar au cunoscut o scădere din luna decembrie 2022 până la sfârşitul lunii februarie 2023, BNR arătând o cotaţie medie pe sistem în scădere de la 7,14% la final de decembrie, la 6,82 la final de februarie. Într-adevăr, ceva mai bine remunerate sunt depozitele populaţiei constituite pentru o perioadă de 6 până la 12 luni. Dar şi aici avem scădere pe perioada menţionată mai sus, chiar dacă BNR a majorat dobânda cheie. Astfel, dobânda la depozitele constituite peste trei luni a scăzut de la 7,54% la 7,04%, iar cele pe 6-12 luni, de la 7,98% la 7,88%.
În plus, dobânzile la titlurile de stat achiziţionate de populaţie nu sunt impozitate, faţă de dobânzile la depozitele bancare. Dacă însă, titlurile de stat sunt tranzacţionate pe Bursa de Valori înainte de scadenţă, veniturile obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat (câştigul de capital) se impozitează. Pentru tranzacţionarea de titluri de stat, eventual şi alte active financiare (acţiuni, obligaţiuni, etc) se deschide un cont separat de cel de cont curent, este un cont de investiţii. Se poate deschide la SSIF-uri (brokeri) şi la bănci (cele care au licenţă de intermediar pe piaţa de capital, majoritatea au).
Conturile acestea de investiţii pot fi purtătoare de comisioane de deschidere, comisioane de tranzacţionare, comisioane de administrare cont, în funcţie de politica fiecărui SSIF sau bănci. Mai este un comision de plată, dar nu legat de contul de investiţii, ci de cel de custodie. Activele (titlurile) deţinute de oricine sunt păstrate în custodie la o instituţie specializată, şi de regulă diferită (în mod obligatoriu prin reglementări. În România însă, intermediarul poate fi şi custode).
În cazul titlurilor de stat, intermediate de bănci, cu excepţia intermedierii de emisiuni primare de titluri de stat, de regulă, băncile nu comisionează nici contul de investiţii şi nici pe cel de tranzacţionare, plătindu-se doar comisionul de custodie. În aceste cazuri, băncile câştigă din spread, adică diferenţa intre preţul de cumpărare şi cel de vânzare, întrucât banca se interpune între cele două părţi. La emisiunile primare, de regulă banca percepe un comision pe fiecare tranzacţie, întrucât nu există diferenţă între preţul de vânzare şi cel de cumpărare.
Valoarea totală a titlurilor locale, în moneda locală, deţinute de bancă pentru trading, vânzare-cumpărare în piaţă, nu are o limită, acestea fiind cvasi evhivalente cu numerarul. În schimb, valoarea titlurilor de stat ţinute până la maturitate sunt investiţii pe termen mediu şi lung, şi sunt limitate în funcţie de strategia de plasamente a băncii, corelată cu cerinţele de lichiditate şi cele de capital stabilite de instituţiile de supraveghere bancară. La noi, media expunerii sistemului bancar pe titlurile de stat se apropie de 24% din total active.
Suma totală de 3.06 miliarde lei subscrisă prin prima emisiune FIDELIS a anului 2023 reprezintă 50% din totalul emis în anul 2022 și, totodată, 71% din totalul emis în anul 2021. De asemenea, suma de 473 milioane euro subscrisă pe tranșele în euro, reprezintă 85% din totalul emis în anul 2022, în cadrul FIDELIS și este cu 50% mai mare decât întreaga sumă investită în anul 2021. Tranșa special dedicată donatorilor de sânge s-a bucurat și ea de succes, peste 1.000 de donatori au investit, cuantumul ordinelor plasate ridicându-se la peste 164 milioane de lei, arată un comunicat al Ministerului Finanţelor.
Menţionăm că subscrierile la titlurile de stat Fidelis, care au fost şi în euro, au avut dobânzi cuprinse între 3,70% şi 5,80%. Media dobânzilor pe sistem la depozitele nou constituite în euro era de 1,24% la sfârşitul lunii februarie, în timp ce media la depozitele în euro pe cele mai lungi scadenţe a fost de 1,87%.
Împrumuturile realizate de Ministerul Finanţelor de la începutul anului până în prezent sunt de circa 70 de miliarde de euro, în condiţiile în care necesarul de finanţare pentru a acoperi deifictul bugetar previzionat de 4,4% din PIB în 2023, Ministerul Finanţelor ar trebui să se împrumute circa 160 de miliarde de lei, adică în jur de 32 de miliarde de euro.
În ultima sa intervenţie publică din luna aprilie 2022, Ştefan Nau, directorul general al Trezoreriei Statului, se declara că stăm confortabil cu nivelul datoriei publice, atât timp cât 44% din totalul necesarului de finanţare este acoperit, iar în privinţa emisiunilor pe piaţa internă, avem deja emise 44,5 miliarde de lei din care 40 de miliarde de lei înseamnă emisiuni de titluri de stat mai lungi de un an de zile.