Prevederile sunt incluse într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) pentru implementarea acesteia.
Strategia de privatizare a companiei, prezentată în anexa proiectului, are drept obiectiv principal maximizarea preţului obţinut din vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de stat la CFR Marfă, „în scopul creşterii veniturilor bugetare necesare finanţării suplimentare în domeniile prioritare deficitare în privinţa resurselor bugetare”.
Astfel, MTI va fi mandatat să vândă pachetul de acţiuni reprezentând 100% din capitalul social al CFR Marfă prin licitaţie cu strigare, cu criterii de precalificare a investitorilor, precum şi pachetul care va fi deţinut de statul român în urma conversiei datoriilor societăţii în acţiuni şi cel rezultat în urma cesiunii şi compensării datoriilor CFR Marfă către CFR.
Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a arătat într-o declaraţie remisă vineri presei că MTI se află în „discuţii concrete şi avansate” cu investitori pentru preluarea TAROM şi CFR Marfă.
În luna august, MTI a anunţat că îşi asumă privatizarea CFR Marfă până în luna decembrie a acestui an, obiectiv care va fi atins şi în cazul celui mai pesimist scenariu.
Preţul de pornire a licitaţiei va fi stabilit de către MTI pe baza unui raport de evaluare a CFR Marfă. Garanţia de participare la licitaţie va reprezenta 20% din valoarea nominală a pachetului de acţiuni scos la vânzare, iar taxa de participare la licitaţie pentru investitorii care depun documentele de participare va fi de 5% din valoarea nominală a pachetului de acţiuni.
Un element esenţial al mandatului MTI este maximizarea preţului care poate fi obţinut, dar şi a primei pe care investitorii ar fi dispuşi să o plătească, peste valoarea de piaţă a companiei, în vederea dobândirii unei poziţii de control total în cadrul acesteia.
Strategia prevede, printre altele, ca MTI să asigure, în procesul de negociere a cadrului contractual, introducerea unor clauze referitoare la îndeplinirea de către CFR Marfă o obligaţiilor de natură strategică şi a celor privind apărarea ţării, care îi revin potrivit legislaţiei în vigoare şi acordurilor internaţionale încheiate conform hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Totodată, MTI va solicita CFR Marfă notificarea creditorilor cu privire la posibilitatea modificării structurii acţionariatului ca urmare a privatizării şi va determina CFR Marfă să depună toate diligenţele în vederea obţinerii acordului finanţatorilor externi în cazul prevederii în acordurile de împrumut a unor astfel de clauze sau în contractele de credit externe, contractate direct sau
garantate de stat.
Criteriile de precalificare vor fi stabilite prin dosarul de prezentare şi publicate în oferta de vânzare (anunţul publicitar) şi vor consta în experienţă relevantă în domeniul transportului feroviar de marfă şi capabilităţi operaţionale, precum şi financiare, care să demonstreze posibilitatea preluării şi dezvoltării unei noi afaceri.
Comisia de privatizare va avea în componenţă şapte reprezentanţi nominalizaţi din partea MTI şi câte unul din partea Ministerului Apărării Naţionale şi cel al Finanţelor Publice.
„În cazul în care (…) MTI nu va putea încheia contractul de privatizare cu investitorul/grupul de investitori adjudecatar al procedurii de licitaţie cu strigare, MTI va putea decide reluarea procesului de privatizare a CFR Marfă, prin aplicarea oricărei metode de transfer a dreptului de proprietate asupra acţiunilor stabilite de legislaţia în vigoare, cu adaptarea corespunzătoare a Strategiei, sau după caz, prin invitarea la negocieri în scopul încheierii contractului de vânzare – cumpărare de acţiuni, în ordinea clasamentului de la licitaţie, a următorilor investitori/grupului de investitori calificaţi/calificate”, se arată în document.
După intrarea în vigoare a mandatului, cu avizul Consiliului Concurenţei, la CFR Marfă se poate institui administrarea specială, ca măsură în procesul de privatizare.
„Până la finalizarea tranzacţiei, la cererea CFR Marfă, creanţele deţinute de Ministerul Finanţelor Publice asupra CFR Marfă se vor converti în acţiuni care vor fi transferate pe bază de protocol încheiat între cele două instituţii şi CFR Marfă. Până la finalizarea tranzacţiei, la cererea MTI, se va realiza cesiunea şi compensarea parţială a datoriei CFR Marfă către Compania Naţională CFR SA şi se va realiza conversia acesteia în acţiuni, pe bază de protocol încheiat între cele două companii, MTI şi Ministerul Finanţelor Publice”, potrivit sursei citate.
În document se mai arată că MTI va fi mandatat să stabilească conform prevederilor legale condiţiile pentru vânzarea acţiunilor rezultate în urma includerii în capitalul social al CFR Marfă a valorii terenurilor pentru care, ulterior privatizării companiei, se vor obţine certificate de atestare a dreptului de proprietate.
MTI a selectat la jumătatea lunii iunie consorţiul format din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii Sparl şi Systra pentru acordarea de consultanţă la pregătirea şi derularea procesului de
privatizare a CFR Marfă, iar raportul final a fost livrat în august, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
„Este important de menţionat că, în baza analizei testului investitorului privat prudent depusă de consultant (…) a reieşit că, din punct de vedere pur financiar, conversia tuturor datoriilor CFR Marfă la bugetul de stat şi a unei părţi din datoria faţă de CFR SA reprezintă premisa în baza căreia scenariul de privatizare al CFR Marfă este mai avantajos din perspectiva statului (sume încasate de stat în calitate de acţionar şi creditor de 1,07 miliarde lei) decât scenariul de lichidare (sume incasate de stat în calitate de acţionar şi creditor de 1,03 miliarde lei) al CFR Marfă. În plus, în scenariul privatizării, statul ar putea recupera şi alte sume datorate entităţilor controlate de către stat în sumă de 402,79 milioane lei în calitate de creditor al CFR Marfă în viitorii 3 ani (conform proiecţiilor financiare prezentate de către managementul CFR Marfă)”, se arată în document.
Potrivit reprezentanţilor MTI, din raport reiese că în cazul privatizării simularea s-a bazat pe scenariul conversiei datoriei către bugetul general consolidat (întregul sold de 678,34 milioane lei) şi a unei părţi din cea către CFR SA (250 milioane lei din totalul de 582,76 milioane lei) în acţiuni deţinute de stat, urmată de o vânzare a pachetului de 100% din acţiuni la valoarea de piaţă determinată anterior (în intervalul 1,02 miliarde lei – 1,12 miliarde lei).
„Opţiunea conversiei datoriei CFR Marfă a fost deja luată în calcul de către CFR Marfă şi MTI, iar o eventuală conversie a datoriilor CFR Marfă faţă de bugetul de stat a fost deja inclusă în procedura de pre-notificare derulată cu Comisia Europeană. Cu privire la acest aspect, CFR Marfă avea în vedere situaţia unui aranjament privind datoriile pe care societatea le înregistra
către administratorul infrastructurii feroviare publice, respectiv CFR SA. Astfel, având în vedere că CFR SA, la rândul ei, înregistra datorii restante către instituţii publice, statul român, ca acţionar al celor două societăţi, intenţiona să iniţieze o procedură de cesiune şi compensare”, arată autorii documentului.
Procesul de privatizare se poate desfăşura în paralel cu procedura de notificare a conversiei la Comisia Europeană, aprobarea fiind necesară înainte de implementarea efectivă a conversiei.
Pentru a scurta cât mai mult calendarul privatizării, etapa conversiei se poate implementa chiar în faza finală a procesului de privatizare şi după semnarea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni cu ofertantul câştigător, dar până la finalizarea tranzacţiei şi după obţinerea aprobării Comisiei Europene în acest sens, potrivit MTI.