Stocul de gaze înmagazinate pentru iarna aceasta scade rapid în România. Situație dificilă și în Europa

Debutul timpuriu al sezonului rece din acest an, creșterea consumului cauzată de vreme și, posibil, exporturile mai ridicate de gaze către Republica Moldova duc la o ecădere mai accentuată a rezervei de gaze înmagazinate în depozitele subterane din România.

Astfel, la data de 25 decembrie, depozitele de gaze ale României mai erau pline doar în procent de 70,01%, înregistrând echivalentul a 23,7 TWh de gaz, potrivit datelot Gas Infrastructure Europe (GIE), care monitorizează datele de la toți operatorii de stocare a gazelor din Europa. Asta în condițiile în care, la finalul lunii septembrie, deci cu o lună înainte de debutul oficial al sezonului rece, înmagazinarea depășise nivelul de 100%.

Situația este diferită față de cea din trecut. Astfel, acum un an, erau în depozitele din România mai multe gaze, echivalentul a 28,8 TWh, conform aceleiași surse. Cum s-ar putea explica situația de acum?

În primul rând, prin debutul ceva  mai rapid al sezonului rece. Astfel, în acest sezon rece prima dată s-au extras gaze din depozite încă dinainte de jumătatea lunii octombrie, dar s-au mai văzut astfel de situații. În al doilea rând, pe fondul unei vremi ceva mai reci, dar probabil și al exportului aproape constant de gaze către Republica Moldova, în acest sezon rece s-au atins niveluri de extracție zilnică de 240-250 GWh/zi mai devreme decât în ceilalți ani. Relativ la exporturile către Moldova, acestea au fost în general zilnice (azi de exemplu sunt de 2 milioane mc), dar o parte din el este și din gaz importat. Astfel, deși au fost destul multe situații în care România a fost net exportator de gaze (ieșiri spre Moldova și Ungaria mai mari decât intrările din Bulgaria), au fost momente în care intrările au depășit ieșirile. Azi, spre exemplu, în sistemul național de transport intră 5,7 milioane de metri cubi și ies doar 5,2 milioane.

Situație delicată în Europa

România, cu un grad de umplere a depozitelor de 70% se situează sub media europeană, de aproape 75%, dar România are avantajul de fi printre puținele țări cu producție internă semnificativă (am devenit cel mai mare producător de gaze din UE în acest an, după ce Olanda a demarat închiderea câmpului Groningen), care o ajută să treacă iarma aproape fără riscuri.

O analiză a Financial Times (FT) publicată acum câteva zile arată că, la nivelul întregului bloc comunitar, de la începutul lunii septembrie și până la mijlocul lunii decembrie, volumul de gaz din depozitele UE a scăzut cu 19%. În comparație, în ultimii doi ani, scăderile din aceeași perioadă au fost de doar câteva procente, pe fondul temperaturilor mai ridicate și a reducerii cererii industriale cauzate de prețurile mari.

Astfel, potrivit datelot FT, la mijlocul lunii decembrie, depozitele din UE erau pline în proporție de 75%, puțin peste media ultimilor 10 ani, însă sub nivelul de 90% înregistrat anul trecut. De asemenea, prețurile actuale sunt cu 90% mai mici față de maximul de peste 300 de euro/MWh atins în vara anului 2022, în timpul crizei energetice. Cu toate acestea, specialiștii citați de FT avertizează că golirea accelerată a stocurilor în timpul iernii ar putea îngreuna și scumpi procesul de umplere în anul viitor.

“Europa a trebuit să se bazeze mult mai mult pe stocurile din depozite în această iarnă comparativ cu ultimii doi ani, pentru a compensa importurile mai mici de LNG (gaz natural lichefiat) și pentru a face față cererii mai mari”, a declarat un expert pentru publicația citată. În acest ultim caz, asistăm la o concurența sporită pentru importurile de LNG venită din partea cumpărătorilor asiatici, atrași de prețurile mai scăzute. Iar această tendință a redus importurile în Europa și a crescut utilizarea gazelor din depozitele europene.

Și mai pot apărea și alte probleme. Recent, președintele ales al SUA, Donald Trump, a solicitat UE să achiziționeze “cantități semnificative” de petrol și gaze din Statele Unite, amenințând, în caz contrar, cu taxe vamale aplicate produselor europene pe piața americană. Oficialii UE s-au arătat dispuși să înceapă discuții pe această temă – SUA sunt oricum cea mai importantă sursă de import de LNG ale UE. În plus, un alt mare producător, Qatarul, a treia sursă de LNG a Europei, a avertizat că va opri livrările dacă UE impune reglementările sale stricte legate de emisiile de carbon. Dar principala problemă, mai ales pentru unele state din Europa centrală, ca Ungaria și Slovacia, care au relații bune și contracte cu Gazprom în continuare, va fi oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, așteptată la 31 decembrie, în condițiile în care Ucriana a anunțat în mod repetat că nu va prelungi actualul acord de tranzit care expiră în ultima zi a acestui an.