„În acest moment, progresul fizic al proiectului este de aproximativ 66%. Pe întreg proiectul avem mobilizate echipe care realizează lucrări de: umpluturi, consolidări din pământ armat cu geogrile, realizare straturi asfaltice, șanțuri și racordări pentru evacuarea apelor, realizare plăci de suprabetonare structuri, instalare parapeți metalici și New Jersey, relocare rețele Transgaz. Suplimentar, începând cu luna septembrie dorim sa începem lucrările de hidroizolații la poduri, realizarea protecției anticorozive pentru fața văzută a elementelor de beton și realizarea drumurilor agricole laterale”, au spus pentru ECONOMICA.NET reprezentanții constructorului.
Tot din septembrie urmează să fie demarate lucrările pentru semnalizarea verticală, iar din octombrie vor începe lucrările pentru semnalizarea orizontală. Potrivit constructorilor, intenția STRABAG este de a finaliza lucrările până în decembrie 2023, astfel încât drumul să poată fi dat în trafic anul acesta. Conform contractului, termenul de finalizare a lucrărilor este martie 2024.
Realizarea lucrărilor la acest drum nu a fost lipsită de provocări. Au fost necesare mult mai multe lucrări de arheologie față de cele menționate în studiul de fezabilitate, au dat exemplu specialiștii STRABAG. De asemenea, a fost necesara ajustarea coridorului autostrazii pentru armonizarea solutiei tehnice cu realitatea din teren, , fapt care a întârziat demararea lucrărilor pentru protejarea și relocarea rețelelor Transgaz. Efortul profesioniștilor implicați de STRABAG în rezolvarea acestor probleme, susținut îndeosebi de implicarea promptă a autorităților, ne insuflă convingerea că proiectul poate fi dus la bun sfârșit în termenul avut în vedere.
„O altă provocare a fost în zona km 10+300- km 11+020, unde a fost necesară realizarea unei noi soluții față de cea prevăzută în studiul de fezabilitate, prin implementarea unei consolidări cu palplanșe și tiranți, unică în România. Un impediment destul de important a fost întârzierea livrării grinzilor din beton de către furnizor, aspect care a determinat suplimentarea resurselor umane și financiare în vederea recuperării timpilor pierduți”, au mai explicat profesioniștii STRABAG.
Drumul de legătură Centura Oradea – Autostrada A3 (18,96 km) este împărțit pe două categorii; astfel, de la km 0+000 până la km 6+350 proiectul are regim de drum national (DN), iar de la km 6+350 până la nodul rutier cu A3 este în regim de Drum Expres (DEx).
Reprezentanții STRABAG au mai explicat asemănările și deosebirile dintre autostradă și drum expres, luând în considerare că această companie este una dintre puținele care execută în România ambele tipuri de șosele.
„Având în vedere faptul că ambele clase de drumuri se încadrează în clasa de drumuri de mare viteză, diferențele de execuție nu sunt foarte mari, existând foarte multe elemente similare între proiectele de Autostradă și Drum Expres. Există totuși diferențe în profilul transversal, care implică cantități și costuri mai mari pentru un proiect de Autostradă față de un Drum Expres. Aceste diferențe au impact și în timpii de execuție pentru aceste proiecte”, au detaliat experții companiei de construcții.
Odată cu finalizarea proiectului de autostradă Chețani – Câmpia Turzii și a drumului de legătură Centura Oradea – Autostrada A3, STRABAG va avea în portofoliu aproximativ 109 km lucrări drumuri de mare viteză în România.