Străinii s-au întors să facă bani din datoria României

Euro a devenit o monedă foarte ieftină pentru cele mai solide bănci din Europa. Dobânda de refinanţare la Banca Centrală Europeană este de 0,75% pe an, fondurile pe piaţa nesecurizată sunt disponibile cu 0,32% pe o scadenţă de 6 luni, ratele la împrumuturile repo sunt foarte aproape de zero, astfel că investitorii străini – bănci şi fonduri de hedging – au la dispoziţie bani ieftini pe care nu au unde să îi ţină. BCE nu plăteşte nimic pentru depozitele overnight.

O soluţie pentru a plasa banii cu profit este carry-trade-ul. Activele cu venit fix din România – titlurile de stat – oferă randamente de la 6% pe an în sus şi diferenţialul de dobândă oferă profituri frumoase.

Investitorii vin cu euro ieftini (sau alte monede la care dobânzile sunt mici) şi cumpără titluri de stat în lei, în condiţiile în care cursul de schimb pare să îi ajute în acest moment.

Cei de la ING spun că investitorii străini au început să cumpere datoria statului imediat după alegerile din decembrie. Perioada corespunde cu aprecierea relativ puternică a leului, care a câştigat teren de la 4,54/euro la 4,4/euro (+3,2%). Faptul că achiziţiile de titluri de stat de către nerezidenţi au devenit mai dese în ultima vreme face ca leul să se întărească în faţa euro. (Există două metode prin care investitorii pot intra în posesia leilor necesari: direct de pe piaţa spot sau prin swap pe monedă). Analiştii băncii olandeze se aşteaptă ca perechea EUR/RON să treacă sub pragul de 4,4 cu ocazia licitaţiei de joi, dacă străinii vor continua să cumpere datoria statului, se arată într-o notă pentru investitori.

Cererea mai mare pentru datoria statului român a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor – dobânda plătită – de la 6,35% pe an pentru titlurile la un an, la aproximativ 6%, în mai puţin de o lună. (Scăderea randamentelor este cu atât mai importantă cu cât orice punct procentual în plus la dobândă creşte costul de finanţare cu 640 de milioane de lei pe an). Statul a împrumutat peste sumele planificate la aproape fiecare licitaţie din ultima lună. Cei de la ING remarcă şi o creştere a interesului pentru datoria cu scadenţa mai lungă, la cinci ani.

Guvernul, prin vocea ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, şi-a asumat rapid scăderea dobânzilor ca lucru care „arată credibilitatea politicilor guvernului şi încrederea pieţei în evoluţiile macroeconomice”. Băncile străine s-ar putea, totuşi, să nu aibă atât de multă încredere în politicile guvernului, pe câtă au în capacitatea lor de a face profituri rapide la începutul anului.

Prin carry-trade, investitorii străini câştigă cel puţin 5%, în momentul de faţă, cu riscuri puţine, spune Florin Cîţu, economist şi consultant la Florin Cîţu Advisory. Acesta nu remarcă însă nicio schimbare fundamentală care să atragă în mod deosebit încrederea investitorilor.

„Pentru noi, beneficiul este că te finanţează pe termen scurt. Însă, dacă ar fi cu adevărat interesaţi de economia românească, atunci te-ar finanţa pe termene mai lungi, şapte-zece ani”, a declarat Cîţu pentru ECONOMICA.NET. Acesta atrage atenţia că interesul investitorilor străini pentru datoria statului român reînvie la fiecare început de an şi ţine, de regulă, până în mai, perioadă în care aceştia „îşi fac profiturile”.

De la începutul crizei, România nu a reuşit să îşi extindă maturitatea datoriei publice: 55% din banii împrumutaţi sunt cu scadenţa pe termen scurt şi mediu. De asemenea, avem de plătit dobânzi uriaşe în perioada următoare (12 miliarde de lei doar în acest an) la datoriile record adunate.

„În cinci ani de zile, noi n-am reuşit, nici cu FMI, nici cu rezerva valuară imensă, să ducem balanţa datoriei de pe termen scurt pe termen lung (…) Statul român plăteşte pe dobânzi echivalentul a 2% din PIB. Ce iei din impozitul pe profit dai pe dobânzi”, spune Cîţu, adăugând că pentru a găsi finanţare pe termen lung, investitorii trebuie să aibă încredere în politicile tale.

Cîţu se aşteaptă ca Banca Naţională să ajute indirect investitorii străini, având în vedere că va ţine stabil cursul de schimb, în funcţie de care ajustează şi lichiditatea din sistem, aşa cum arată economistul într-o postare recentă pe blog.

În ultima şedinţă de politică monetară, BNR a anunţat că trece la „gestionarea adecvată a lichidităţii”, de la „gestionarea fermă”. În afară de vânzările de valută, BNR a mai ţinut cursul de schimb în ultima perioada şi prin limitarea cantităţii de lei din piaţă.