Strategia de business a israelienilor de la Tnuva, primul pas spre faliment. Se caută un vinovat

Creditorii celor două companii care fac parte din business-ul israelienilor de la Tnva în România, TDR Tnuva România Diaries şi TRM Tnuva România Milk, s-au întâlnit marţi pentru a decide asupra măsurilor necesare pentru a-şi recupera banii. La TRD-compania care deţinea ferma de vaci de la Popeşti Leordeni- nu s-a întrunit cvorumul, iar în cazul celeilate firme Adunarea s-a amânat pe motiv că au existat contestaţii din partea unor creditori. Astfel, procesul se va relua după data de 17 aprilie, când Tribunalul Ilfov va decide care sunt sumele pe care trebuie să le recupereze creditorii contestatari.

Pe ordinea de zi a Adunării Creditorilor au fost şi două rapoarte referitoare la cauzele care au dus la intrarea producătorului de lactate în faliment. Unul dintre ele a fost realizat de un expert independent, la cererea BRD, unul dintre cei mai mari creditori ai Tnuva. Conform acestor rapoarte, strategia de business gândită de israelieni pe plan local a fost una eronată din start.

Preţuri prea mari pentru consumatori săraci

În primă instanţă, israelienii au pornit afacerea locală cu ideea că şi în România pot vinde cu succes produse de primă clasă, de calitate, dar la preţuri evident mai mari decât ale competitorilor. Criza financiară i-a găsit astfel nepregătiţi pentru altfel de abordări, cu produse pe segmentul mare de preţ, într-o economie în care puterea de cumpărare scădea. „Chiar dacă au făcut mari eforturi de marketing pentru a-şi redresa vânzările, nu au mai putut face nimic. Pentru a rezista pe piaţă, adică pentru a-şi putea recupera costurile din vânzări, ar fi trebuit să aibă o cotă de piaţă de 15-20%, ceea ce nu au reuşit”, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse prezente la Adunare.

Captivi pe piaţa de achiziţii de furaje

Pe lângă politica de preţuri, a doua mare greşeală a Tnuva a fost că au gândit ferma de vaci de la Popeşti Leordeni dependentă de furnizorii de furaje. „În 2006, la începutul investiţiei Tnuva, piaţa permitea dezvoltarea unei ferme chiar şi în condiţiile achiziţiei de furaje. În 2008 însă, la debutul crizei financiare, faptul că au dezvoltat un business fără să asigure şi terenul necesar pentru a-şi produce singuri materia primă s-a dovedit a fi o strategie eronată. Treptat, acest lucru s-a transformat într-un handicap major. Costurile lor cu furajele au devenit triple faţă de cât i-ar fi costat dacă ar fi avut respectivul teren cu nutreţ. Şi iar a fost mult prea târziu să facă ceva, pentru că în respectiva zonă nu există un teren care să le fi oferit posibilitatea să-şi producă singuri materia primă. Au rămas astfel captivi în piaţa de achiziţii de furaje şi au ajuns la costuri pe care nu le puteau acoperi din rulaje”, au mai declarat sursele noastre.

Se caută un vinovat

Adunarea Creditorilor va trebui să decidă la următoarele şedinţe şi dacă există persoane cărora li se poate imputa intrarea Tnuva în faliment. „Discuţiiile se vor purta pa baza Raportului asupra cauzelor şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, se va solicita aprobarea concluziilor privind existenţa/inexistenţa persoanelor cărora le-ar fi imputabila apariţia stării de insolventa”, se arată în informarea publicată de lichidatorului judiciar al Tnuva, Capital Insol, pe site-ul propriu.

Potrivit surselor citate, persoana responsabilă de problemele financiare ale Tnuva se va căuta în rândul administratorilor societăţii. Din datele Monitorului Oficial, ultimul dintre aceştia este Shmuel Porre, care a preluat mandatul de administrator al celor două firme din grupul Tnuva în februarie 2009, de la Gil Nussbaumm, cetăţean israelian.

Datorii de 500 de milioane de lei

Potrivit tabelului preliminar al creanţelor debitorului TRD Tnuva România Diaries, publicat de către Capital Insol, datoriile totale ale societăţii se cifrează la peste 424,5 milioane de lei. De asemenea, TRM Tnuva România Milk a acumulat creanţe totale în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei. Cei mai mari creditori la ambele firme sunt Tnuva România Israel (asociat), BRD, Banca Românească şi National Bank of Greecela. Foştii salariaţi au de recuperat de la Tnuva 307.000 de lei.