Strategia energetică: Producţia de ţiţei a României va scădea, iar costurile de extracţie vor creşte

‘Trebuie să fim realişti şi să luăm în considerare că, pe termen scurt şi chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a producţiei interne de ţiţei. Ţiţeiul din producţia internă nu este unul ieftin, în măsură să facă faţă concurenţei de pe piaţa internaţională şi, chiar în perspectiva unei creşteri a producţiei interne, va rezulta tot ţiţei scump, provenit de la adâncimi mari, în baza unor tehnologii moderne, obţinut cu costuri ridicate’, a declarat Alexandru Pătruţi, expert în resurse minerale şi membru al Consiliului Consultativ pentru elaborarea strategiei energetice, potrivit documentului citat.

El a mai spus că, în privinţa producţiei interne de gaze naturale, perspectiva pe termen scurt şi mediu este tot una de scădere.

‘Resursele de gaze din zona Mării Negre, în situaţia în care se va decide exploatarea lor, vor fi disponibile doar cu alocarea unor resurse financiare considerabile, ceea ce va conduce la preţuri ridicate ale acestor cantităţi de gaze, care nu vor putea relansa industria petrochimică românească. Deşi lucrările de explorare se desfăşoară de peste 30 de ani în zona Mării Negre, nu s-a început exploatarea gazelor în nici un perimetru offshore’, a adăugat Pătruţi.

La rândul său, reprezentanta OMV Petrom, Adelina Dabu, a susţinut faptul că România produce în prezent un ţiţei scump, cu investiţii semnificative: ‘De aceea, noul cadrul fiscal petrolier constituie un factor important pentru operatorii din sectorul petrolier. Declinul natural al producţiei nu permite menţinerea nivelului actual în lipsa unor investiţii. Valoarea adăugată vine în acest sector din asigurarea locurilor de muncă, mai ales în zonele monoindustriale’.

Ea a adăugat că se estimează o creştere a consumului de produse petroliere, decuplată de creşterea economică, opinie împărtăşită şi de Vasile Iuga, expert în cadrul PwC.

Pe de altă parte, Gheorghe Ionescu, director în cadrul Conpet, a subliniat importanţa conectării sistemului naţional de transport cu cel al ţărilor vecine.

‘Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea Sistemului Naţional de Transport (SNT) ţiţei cu cel al ţărilor vecine, ţara noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de ţiţei provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul şi vestul Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit, fiind în măsură să transporte dublul cantităţilor transportate în prezent’, a adăugat el.

Nicolae Anastasiu, membru al Academiei Române, a atras atenţia asupra faptului că nu există încă o evaluare corectă a potenţialului de resurse naturale al ţării: ‘Nu avem o evaluare corectă a potenţialului natural pe care ţara noastră îl deţine, fiind necesară existenţa unui Serviciu Geologic Naţional în România. Cunoaşterea potenţialului de resurse naturale pe care ţara noastră îl are este foarte importantă în elaborarea Strategiei Energetice, aici intervenind rolul deosebit de important al activităţii de cercetare. Drept urmare, capitolul Cercetare nu poate lipsi din viitoarea Strategie Energetică’.

De asemenea, Corneliu Condrea, director general al Direcţiei Ţiţei şi Gaze din Ministerul Energiei, a subliniat că nu există în România o Bază Naţională de Date, aşa cum au alte ţări, care să conţină informaţii pornind de la primele lucrări de explorare şi până la stadiul în care acel perimetru intră în stare de conservare, nu există în România.

Aristotel Jude, secretar de stat în Ministerului Energiei, a amintit faptul că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai lansat de mult timp o rundă de licitaţii pentru perimetrele disponibile. Ultima rundă de concesiuni a avut loc în anii 2009 – 2010.

Un alt participant la întâlnire, Mihai Spătaru de la ANRM, a spus că Agenţia a fost în permanentă deschisă la colaborare în vederea elaborării oricăror lucrări de sinteză, fiind suficientă doar o solicitare adresată în acest sens către ANRM. ‘Cu toate acestea România se află printre puţinele state europene în care mai subzistă secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislaţiei în acest sens’, a completat el.

Discuţia a avut loc vineri, 11 martie, şi a reprezentat cea de-a doua sesiune de lucru din etapa de analiză calitativă din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României.

În perioada 9 martie – 15 aprilie, Ministerul Energiei derulează analiza calitativă a sectorului energetic, în scopul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Vor fi implicaţi circa 200 de experţi de top din energetica românească, din mediul guvernamental, din Parlament, din mediul academic, din companii, din autorităţile de reglementare şi din alte ministere, a anunţat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în urmă cu două săptămâni.

Potrivit acestuia, vor rezulta rapoarte sectoriale, din care va fi întocmit un raport integrat, ce va fi lansat în dezbatere publică în jurul datei de 25 aprilie.

‘Acest document va prezenta de fapt care este viziunea noastră asupra dezvoltării sectorului energetic, care sunt punctele vulnerabile şi care sunt soluţiile, cum ne vom îndeplini obiectivele’, a precizat Dudău.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va trece la modelarea cantitativă a datelor, cu ajutorul unui consultant internaţional, pe diferite scenarii, pornind de la unul de bază şi până la asumarea unor ţinte ambiţioase.

Întreaga strategie energetică va fi finalizată în toamna acestui an.