La baza noii Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020 vor sta concluziile și recomandările făcute de evaluatori independenți, care vor examina obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, impactul, eficiența și eficacitatea măsurilor de implementare, durabilitatea rezultatelor. De asemenea, Ministerul Justiției a început consultările pentru implicarea instituțiilor publice centrale și locale, a mediului de afaceri și a societății civile în elaborarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020 și estimează că în luna mai noul proiect va fi lansat spre dezbatere publică, urmând ca în iunie să fie adoptat de Guvern.
„În ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, beneficiul major al aplicării a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2.500 de instituții publice, respectiv ministere, primării, autorități independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiției pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive”, spune sursa citată.
Potrivit Guvernului, „un alt beneficiu al aplicării Strategiei este stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție. Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autoritățile specializate – DNA, ANI și Direcția Generală Anticorupție – contribuie la eficiența acestor autorități, îndeosebi în zona de combatere”.
Introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creștere a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia recuperării prejudiciului.
„De asemenea, se remarcă în aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 adoptarea măsurilor pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante, investigațiile financiare, adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate între România și SUA, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliției Române suma de 400.000 dolari, confiscată de o instanță americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităților române”, se arată în comunicat.
Guvernul menţionează şi câteva bune practici pe care le-a identificat la nivelul administrației publice centrale: formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total rezultat din acestea fiind de 1,340 miliarde euro, crearea, la inițiativa Consiliului Concurenței a modulului de licitații trucate, instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informații între experții desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor publice.
Potrivit sursei citate, evaluările reciproce realizate între instituţiile publice au identificat şi unele deficienţe cum ar fi: necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituţiilor publice, precum şi a celor de control intern şi audit sau necesitatea educaţiei anticorupţie.