Strategia „România Competitivă” are nevoie de un buget de 18 miliarde euro pentru a fi implementată în totalitate

‘Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor şi trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menţionate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menţionat că între 2016 şi 2020 PIB va creşte cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist – conservatoare); întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor creşte cu circa 13 miliarde euro’, se menţionează în document.

Din cele de mai sus, conform sursei citate, rezultă că resursele bugetare necesare pot fi obţinute fără o creştere a fiscalităţii, numai pe baza creşterii economice, dar cu îndeplinirea simultană a trei condiţii: să nu mai scadă impozitele şi taxele, indexările salariale să nu depăşească ritmul de creştere al PIB, iar indexările pensiilor să păstreze algoritmul actual (subunitar faţă de salarii).

Varianta finală a proiectului prezintă un număr de 16 domenii, grupate în cei trei factori care contribuie la creşterea PIB-ului potenţial, precum şi un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii strategice conţin 44 obiective şi 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde de euro.

Un prim domeniu îl reprezintă fondurile europene, una dintre sursele principale pentru finanţarea majorităţii proiectelor structurale publice, iar înlăturarea cauzelor care blochează utilizarea acestor fonduri este esenţială. Principalele bariere în accesarea fondurilor structurale sunt: neadecvarea administraţiei centrale şi locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE, respectiv complexitatea procedurilor de proiect. Bugetul estimat al măsurilor prevăzute pentru atingerea celor două obiective este de 1,53 miliarde de lei (340 milioane euro), până în anul 2020.

Al doilea domeniu strategic este debirocratizarea.

‘Modificările structurale la nivelul economiei, necesare unei creşteri economice sustenabile, sunt dependente de scăderea atât a costului pe care birocraţia îl impune cetăţenilor, cât şi a poverii administrative asupra mediului de afaceri, care sunt evaluate împreună la circa 6.000 milioane de euro. Reducerea costului şi poverii administrative poate fi realizată prin simplificarea procedurilor administrative. Două obiective pot contribui la acest proces de simplificare. Primul priveşte debirocratizarea continuă şi rapidă a tuturor instituţiilor publice, în timp ce al doilea ţinteşte reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative’, se spune în document.

Necesarul de fonduri pentru implementarea măsurilor care pot duce la atingerea celor două obiective se ridică la 1,125 miliarde de lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

În domeniul sănătăţii, se menţionează că o creştere sustenabilă a economiei este rezultanta directă a calităţii resurselor umane, influenţată, în primul rând, de starea de sănătate a populaţiei. Creşterea gradului de ocupare a populaţiei active devine posibilă, pe de-o parte, prin urmărirea a două obiective până în anul 2020: scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator la 55% din totalul deceselor şi diminuarea numărului anilor potenţiali de viaţă pierduţi din cauza deceselor premature cauzate de bolile cerebro-vasculare.

Fondurile necesare pentru implementarea măsurilor necesare atingerii acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la 3,869 miliarde de lei (860 de milioane de euro).

În privinţa natalităţii, documentul arată că aceasta poate fi încurajată prin urmărirea a trei obiective: reducerea ratei mortalităţii infantile la 6,5 la mie, prelungirea de la 1 la 2 ani a perioadei concediului de maternitate, remunerat cu 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni precedente (măsură capabilă să conducă, până în anul 2020, la creşterea ratei totale a fertilităţii la 1,8) şi creşterea numărului de grădiniţe cu program prelungit şi stimularea angajatorilor în vederea înfiinţării de grădiniţe/creşe pentru copiii salariaţilor.

Fondurile necesare operaţionalizării acestor trei obiective sunt estimate la 8,8 miliarde de lei (1,955 miliarde de euro), până în anul 2020.

La capitolul mobilitatea forţei de muncă, autorii studiului pun pe primul loc promovarea migraţiei de întoarcere a românilor din Diaspora. În al doilea rând, trebuie dezvoltate programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din Diaspora, iar apoi trebuie flexibilizat procesul de admisie pentru cetăţenii din state terţe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

Bugetul estimat, până în anul 2020, pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaţionalizării acestor obiective se ridică la 137 milioane lei (30 milioane euro).

În domeniul educaţiei, se face referire la scăderea analfabetismului funcţional, astfel încât 80% dintre elevi să se situeze peste nivelul 2, corespunzător evaluării PISA, în anul 2020. Celălalt obiectiv, care permite sporirea contribuţiei forţei de muncă la PIB-ul potenţial, este extinderea cu 10% a proporţiei tinerilor înscrişi în învăţământul dual/profesional, urmând să fie încurajată această formă de educaţie.

Costurile generate de aplicarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor două obiective se ridică la aproximativ 5,991 miliarde de lei (1,331 miliarde de euro).

Cadastrul este un alt domeniu strategic.

‘Un salt rapid al productivităţii totale a factorilor de producţie din România, care s-ar resimţi direct şi imediat în avansul PIB-ului potenţial şi al creşterii economice, ar fi posibil prin mobilizarea resurselor din agricultură şi prin facilitarea transporturilor. Atât creşterea productivităţii din agricultură, cât şi construcţia de autostrăzi şi căi ferate sunt dependente de completarea rapidă şi corectă a registrului public al proprietăţilor imobiliare din România. Atingerea a două obiective în domeniul cadastrului ar permite progrese semnificative în domeniile menţionate anterior. Primul se referă la scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru un UAT, de la 76 de săptămâni la 50 de săptămâni. Al doilea are în vedere finalizarea cadastrului pentru UAT-urile aflate pe traseul priorităţilor de construcţie autostrăzi, până la sfârşitul anului 2018. Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din domeniul cadastrului necesită un buget de 200 milioane lei (45 milioane euro) până în anul 2020’, se spune în document.

În cazul construcţiei de infrastructură rutieră şi căi ferate, principala problemă care întârzie dezvoltarea reţelei, comparativ cu necesităţile regionale, este, conform strategiei, discrepanţa între bugetul necesar şi fondurile efectiv disponibile. Costurile pentru completarea reţelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât şi România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 – 2020 sunt de doar 4 miliarde euro.

Pe lângă necesarul de noi construcţii, aproximativ 40% din reţeaua existentă necesită lucrări de reabilitare şi modernizare, care implică cheltuieli suplimentare.

‘Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui urmărite trei obiective, două dintre ele fiind dedicate infrastructurii rutiere. Astfel, în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, se impun următoarele: selectarea proiectelor cheie de infrastructură rutieră; îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru implementarea proiectelor. În ceea ce priveşte infrastructura de căi ferate, este necesară finalizarea lucrărilor pe cele două coridoare europene (Coridorul IV Pan-European şi Coridorul Rin-Dunăre). Bugetul necesar este de 5.200 milioane euro, din care 3.100 milioane euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferenţa de 2.100 milioane euro reprezintă necesarul de finanţare’, se susţine în varianta finală a strategiei.

Bugetul necesar îndeplinirii măsurilor prevăzute, până în anul 2020, pentru aceste obiective se ridică la 37,080 miliarde de lei (8,24 miliarde de euro).

În domeniul agriculturii, una dintre principalele piedici în calea creşterii contribuţiei sectorului la PIB-ul potenţial este reticenţa fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ. Se are în vedere, cu prioritate, stimularea asocierii fermierilor pentru a le facilita în acest mod accesul la sistemele de irigaţii, în condiţiile în care schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a ţării.

În consecinţă, este necesară urmărirea a două obiective care ar putea îmbunătăţi semnificativ situaţia. Primul se referă la creşterea la 12% a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ, până în 2020.

Al doilea obiectiv are în vedere reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii, care să asigure, până în anul 2020, o suprafaţă irigată suplimentar de circa 250.000 hectare şi adoptarea de măsuri pentru gestionarea riscurilor din agricultură ca urmare a schimbărilor climatice.

Costul estimat al implementării măsurilor necesare pentru atingerea celor două obiective se cifrează la 1,516 miliarde de lei (337 milioane euro), până în anul 2020.

La capitolul eficienţă energetică, autorii studiului menţionează că trecerea la un nivel superior a PIB-ului potenţial este grevată de utilizarea ineficientă a resurselor energetice, România consumând în anul 2015 de circa 1,8 ori mai multă energie primară pe unitatea de Produs Intern Brut decât media UE.

‘Stimularea economisirii energiei trebuie să se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potenţial de reducere a consumului final de energie. Creşterea eficienţei energetice poate fi atinsă prin îndeplinirea a două obiective, până în anul 2020. Primul urmăreşte creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reducerea consumului cu circa 0,35 milioane tep anual. Al doilea ţinteşte reducerea consumului anual cu circa 0,1 milioane tep în sectorul industrial. Bugetul necesar, până în anul 2020, implementării măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea celor două obiective este estimat la 8.770 milioane lei (1.949 milioane euro)’, potrivit sursei citate.

La capitolul capital autohton şi investiţii străine directe, în strategie se face referire la crearea unor condiţii mai favorabile în mediul de afaceri. Acest lucru se poate obţine prin aplicarea măsurilor subsecvente următoarelor obiective: eficientizarea acordării ajutorului de stat şi îmbunătăţirea criteriilor de alocare ale acestuia, încurajarea dezvoltării unor campioni naţionali şi regionali, dezvoltarea şi operaţionalizarea unor scheme noi de finanţare, îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile publice şi investitori.

Bugetul estimat pentru măsurile care pot contribui la realizarea acestor obiective până în anul 2020 este de 2,69 miliarde de lei (598 milioane euro).

În ceea ce priveşte piaţa de capital, un alt domeniu strategic, se propun următoarele măsuri: susţinerea pieţei locale de capital în direcţia dezvoltării capitalului autohton, dezvoltarea sistemului de pensii private prin lărgirea orizontului investiţional, care să permită fondurilor participarea la finanţarea şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură, private equity şi real estate, continuarea programului de listări ale companiilor de stat la BVB, simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini care sunt interesaţi de tranzacţionarea pe piaţa de capital românească.

Bugetul necesar măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea obiectivelor până în anul 2020 este estimat la 3,169 miliarde de lei (704 milioane euro).

Turismul reprezintă una dintre activităţile economice care poate contribui la creşterea PIB-ului potenţial, însă contribuţia sectorului la valoarea adăugată este astăzi sub potenţial şi din motive de tehnică statistică.

‘Ţintirea următoarelor patru obiective ar permite atingerea parţială a potenţialului turismului: creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a resursei umane din industria ospitalităţii şi turismului; creşterea calităţii şi performanţei destinaţiilor de turism din România şi asigurarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor din industria turistică; creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului; dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin crearea unui cadru legislativ coerent. Costul pe care îl incumbă măsurile necesare pentru realizarea acestor patru obiective va atinge 675 milioane lei (150 milioane euro) până în anul 2020’, se afirmă în document.

Alte domenii strategice menţionate în strategia ‘România Competitivă’ sunt: cercetare, dezvoltare şi inovare (buget de 2,082 miliarde de lei/462 milioane euro), tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (buget de 2,986 miliarde de lei/663 milioane euro), sectoarele culturale şi creative (buget estimat la 450 milioane lei/100 milioane euro).

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat pe 5 iulie dezbaterea publică a documentului strategic ‘România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă’. În perioada 11 iulie – 19 septembrie 2016 au avut loc, la Casa Academiei Române, 16 consultări cu reprezentanţi ai grupurilor interesate (membri ai echipei guvernamentale, patronate, sindicate, parlamentari ai PSD, PNL, UDMR, mediu academic şi de cercetare; societate civilă; asociaţii profesionale; experţi independenţi), pe fiecare din cele 16 domenii prioritare.