Vrem un milion de turiști străini în plus până în 2025, dar stăm prost la prezentare. Cum arată Grădina Carpaților în social media
„Până în 2035, România va fi o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an, valorificând unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii la standarde internaționale”, se arată în strategia națională pentru tursim, publicată recent în consultare publică. Realizată în 2018 și actualizată anul trecut, strategia spune că nu atragem turiștii cu bani și nici cei care vin nu sunt dispuși să dea mai mult.
De vină ar fi drumurile proaste, transportul feroviar care este nesigur și limitat, variante puține pentru deplasare cu bicicleta, lipsa informațiilor despre transport. La toate astea se adaugă și lipsa de personal calificat. Absolvenții de școli în domeniu pleacă în alte țări pe salarii mai bune.
Cu minusuri la multe capitole, cifrele din strategie sunt optimiste. Estimările arată că în 2025, România ar fi vizitată de 2,8 milioane de turiști. Adică cu 86% mai mulți față de 2022, când au fost 1,57 milioane de turiști străini.
Spre comparație, România ar urma să aibă o rată de creștere mai mare decât cea a Franței, care va ajunge în 2025 la 93,7 milioane de turiști străini, în condițiile în care găzduiește acum Mondialul de Rugby și Jocurile Olimpice de anul viitor. 40% ar fi creșterea turiștilor străini care vor vizita Franța.
Pentru 2035, autoritățile au estimat 4,6 milioane de turiști străini și încasări de aproape 3 miliarde de euro.
Ca să ajungem acolo, autoritățile își propun să:
- Sprijine crearea de locuri de muncă în comunitățile locale
- Crească ponderea turismului în economie
- Crească cheltuielile turiștilor actuali
- Atragă mai mulți turiști cu buget peste medie
Cum arată Grădina Carpatică în social media
Mai e puțin până începe Cupa Mondială de Rugby din Paris și un an până la Jocurile Olimpice și Paraolimpice. Cu asta defilează francezii pe site-ul de promovare turistică, de unde mai aflăm și care sunt cele mai frumoase expoziții, dar și cele mai importante evenimente culturale.
Dar, poate că ne-am dus prea departe cu privirea spre cea mai vizitată țară din Europa, care a fost destinație de vacanță pentru aproape 66,6 milioane de turiști străini anul trecut. Să ne întoarcem atunci privirea mai aproape în Balcani, la Serbia. Deși informațiile de pe site-ul oficial sunt similare celor de la noi, aflăm totuși că în localitatea Leskovac are loc un festival de ćevapčići (nr. – fel de mâncare din carne tocată, prăjită la grătar).
Pe site-ul de promovare a turistică a României, la secțiunea Evenimente sunt înșirate, fără date, Festivalul George Enescu, Untold, TIFF, Electric Castle, FITS, Summer Well și Gărâna Jazz Festival.
În social media, doar pe pagina de Facebook se vede activitate recentă, acolo unde sunt disponibile câteva informații publicate luna aceasta, după o pauză lungă din februarie.
Pe Youtube, ultimul clip urcat a fost „Feel Alive”, un concept care susține dezvoltarea brandul turistic național „Explorați Grădina Carpaților”. Acum opt luni.
Pe Instagram, „utilizatorul Ministerul Turismului nu a fost găsit”, iar pe X, fostul Twitter, ultimele postări sunt din aprilie 2017.
„Municipiul București este principala destinație internațională a României, cu aproape 360.000 de turiști în anul 2021 (42,8% din totalul sosirilor internaționale)”, se mai arată în datele din Strategie. Cu toate acestea, Bucureștiul nu are un site cu informații despre ce poate fi făcut sau vizitat acum în capitala României.
A existat în trecut un site, SeeBucharest, pentru realizarea căruia Primăria Bucureștiului a și plătit, însă acesta este deținut acum de o firmă, iar singurele informații actualizate sunt cele despre vreme.
- Citește și Bucureştiul are un nou site pentru promovarea turistică. Cum arată Capitala în mediul online
Sunt importante instrumentele de social media? În strategie se face referire, fără citare, la un „studiu efectuat pe reţelele sociale cu privire la informațiile postate online în ultimul an care a arătat că reacțiile internaționale pozitive sunt asociate adesea cu conținutul vizual (frumuseți naturale, destinații unice, experiențe autentice, cultură și natură, arhitectură și peisaje), în timp ce reacțiile negative sunt asociate știrilor politice. Concluziile arată că, deşi resursele online sunt disponibile, acestea pot fi valorificate mai bine pentru a promova în continuare imaginea României și pentru a crește notorietatea țării pe piețele internaționale„.