Necesarul de capital rezultat, de 1,4 miliarde de lei, nu este însă bătut în cuie. Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a dat asigurări, într-o conferinţă de presă, că lucrurile stau mai bine, deoarece testele de stres sunt efectuate pe baza situaţiilor financiare la 30 iunie 2014. Cu mai bine de 12 luni în urmă. Or, unele companii au efectuat între timp majorări de capital şi au luat diverse alte măsuri pentru a-şi îmbunătăţi indicatorii de solvabilitate.
„Este o radiografie la data de 30 iunie 2014. S-au mai întâmplat lucruri multe în ultimul an de zile (…) Dacă am face astăzi la zi această radiografie, lucrurile arată ceva mai bine. Sunt majorări de capital care deja s-au făcut la aceste societăţi – 210 milioane lei deja, deci nevoia de capital este mai mică. În al doilea rând au fost reclasificări ale unor active şi pasive care influenţau rezultatele negative”, a comentat şeful ASF într-o conferinţă de presă susţinută joi la sediul instituţiei.
„Aţi întrebat ce se întâmplă. În concluzie, cred că sunt lucruri pe care în mare parte le ştiam, şi dumneavostră şi noi, care între timp s-au corectat”, a mai punctat Negriţoiu.
Preşedintele ASF face în continuare o trecere în revistă a situaţiei de la cele trei companii mari de asigurări care nu au luat notă de trecere la testele de stres – Astra, Carpatica şi Euroins, menţionând că „sunt lucruri care au mai fost completate între timp”.
„După cum ştiţi, cele trei erau într-un stadiu de supraveghere oricum de către ASF de un an de zile. Această radiografie confirmă încă odată situaţia pe care noi am avut-o din analize de supraveghere în cadrul autorităţii acum un an (…) Pe noi ne interesează în final ca aceste societăţi să poată să-şi plătească toate despăgubirile”, a subliniat Mişu Negriţoiu.
Testele de stres au costat 12,3 milioane de lei şi au fost derulate de cele patru mari companii de audit financiar – Deloitte, Ernst & Young, KPMG şi PwC – alături Mazars şi Milliman.
Întrebat în timpul conferinţei de presă care mai este relevanţa testelor de stres, având în vedere că se bazează pe situaţii financiare vechi de un an, preşedintele ASF a explicat că auditul nu se poate face la zi. „Tehnic nu se poate face audit la zi. Toate auditurile se fac cu şase luni în urmă”.
Un dialog între ASF şi Euroins
Euroins a anunţat că a depus o contestaţie la ASF referitor la rezultatele testelor de stres, subliniind că a luat încă de anul trecut, şi pe parcursul acestui an, măsuri de îmbunătăţire a solvabilităţii, inclusiv majorări de capital.
Referitor la poziţia Euroins, Negriţoiu a declarat:
„Euroins dacă face ceea ce trebuie, în practică, aproape că nici nu mai contează cât de relevante sunt aceste rezultate. Când zic «în practică», dacă nu mai este numărul unu în întârzierea plăţii despăgubirilor şi cozile mari şi petiţiile şi rezolvă problema, nu cred că are o problemă nominală”.
Astfel, situaţia financiară a companiei este mai puţin importantă dacă îşi rezolvă problemele de imagine, iar clienţii se declară mulţumiţi, pare să reiasă din comentariul şefului ASF. De auditul cu bucluc de la Euroins s-a ocupat KPMG, administratorul special al Astra.
Ultimul raport anual al ASF arată că problemele de imagine ale unor companii sunt, alături de veniturile mici, principalii factori care îi ţin pe români departe de asigurări. Euroins este a doua cea mai reclamată companie de asigurări din România, după Astra, reiese din datele prezentate anterior de ASF.
Euroins are termen până pe 4 august să prezinte ASF ce a făcut, sau ce are de gând să facă, pentru a-şi consolida marjele de solvabilitate. Măsurile efective trebuie să fie implementate începând din luna octombrie. Acelaşi lucru trebuie să-l facă şi Astra şi Carpatica după ce vor fi ieşit din administrare specială, respectiv redresare financiară.