Studiu: 70% din românii din diasporă vor să vină acasă, dar corupţia şi nivelul de trai scăzut îi împiedică

Potrivit studiului, motivul principal al emigrării l-au constituit condiţiile materiale, românii fiind atraşi de nivelul ridicat de trai din ţările în care au migrat, dar dorul de acasă i-ar face să se întoarcă, a afirmat Felix Tătaru, Fondator GMP Grup, care a prezentat câteva dintre concluziile unui studiu despre emigranţii români comandat de Romanian Business Leaders (RBL) şi realizat de Open-I Research.

‘Din cei pe care i-am cercetat până acum, 70% vor să se întoarcă în ţară. (…). Aproape 40% vor să se întoarcă până în trei ani, 20% chiar anul acesta. Corupţia este principala barieră pentru care nu s-ar întoarce în ţară şi pe locul doi este nivelul de trai scăzut din România. De ce totuşi s-ar întoarce? Pentru a fi alături de cei dragi, pentru a-şi petrece în ţară anii de pensie şi pentru că au văzut că în România nivelul de trai a început să se îmbunătăţească. (…). Foarte mulţi dintre ei spun că ar investi în ţară, în turism şi în agricultură’, a menţionat Felix Tătaru.

Acesta a adăugat că aproape jumătate, respectiv 48%, cred că situaţia s-ar putea îmbunătăţi în următorii ani în România.

‘Concluziile pe scurt ale acestui studiu: motivul principal pentru care românii din diasporă vor să se întoarcă în ţară sunt dorul de casă, de cei dragi. Bariera principală este corupţia, nivelul scăzut de trai şi mentalitatea din ţară. Românii stabiliţi peste hotare sunt preponderent optimişti în ceea ce priveşte viitorul în România. Ei spun că procesul migrării are şi avantaje şi dezavantaje’, a conchis Felix Tătaru.

Iniţiator al proiectului, actualul ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, a afirmat că trebuie realizată ‘o unire sufletească şi spirituală’ şi ‘să nu mai existe două Românii, una aici şi una în diasporă’.

‘Iniţiatorii proiectului Re>patriot au fost animaţi încă de la început de valorile şi principiile care au animat generaţia de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea faţă de ţară, faţă de tradiţii, respectul faţă de înaintaşi şi gândul la viitor au fost şi atunci şi sunt şi acum reperele noastre. (…). Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintaşilor noştri, de la 1918 şi chiar de mai dinainte. Ca şi ei, ne propunem să construim o Românie puternică, cu instituţii democratice solide şi strâns legate de structurile euro-atlantice’, a declarat Marius Bostan.

Ministrul a adăugat că, dacă în umă cu un secol un rol esenţial l-au jucat juriştii şi istoricii, în 2015 un rol esenţial trebuie să-l joace antreprenorii, medicii, profesorii şi specialiştii în ITI. ‘Tocmai de aceea, la începutul acestui an, peste 300 de antreprenori au lansat acest proiect. Re>patriot are ca scop principal realizarea unui alt tip de unire, la care să participe de această dată atât românii din interiorul graniţelor, cât şi cetăţeni români din diasporă. Credem că putem realiza acest lucru doar prin creşterea încrederii între cele două părţi, prin respectarea drepturilor cetăţenilor români de pretutindeni şi informarea lor corectă despre oportunităţile de afaceri pe care le au în ţară’, a spus Marius Bostan.

El a spus că diaspora românească a funcţionat în ultimele două secole ca o adevărată ancoră, înfiptă adânc în solul ideilor, valorilor lumii libere, a lumii occidentale.

‘Asemenea înaintaşilor noştri, noi trebuie să realizăm acum în primul rând o unire sufletească şi spirituală, să nu mai existe două Românii, una aici şi una în diasporă’, a conchis ministrul Marius Bostan.

Re>patriot a fost lansat în primăvara acestui an de către RBS, cu scopul de a încuraja repatrierea românilor prin antreprenoriat şi implicarea lor activă în dinamizarea mediului de afaceri autohton. În cadrul proiectului s-au desfăşurat şase conferinţe, la Madrid, Valencia, Londra, Dublin, Milano şi Torino.

La conferinţa de la Alba Iulia, prima organizată în ţară, au fost prezenţi membrii RBS, Consilierul de Stat la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor al Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.