Studiu Akcenta: Numai 1 din 10 români încheie o poliţă de asigurare CASCO, iar peste 20% nici măcar nu au RCA

Astfel, conform datelor ultimului recensământ, în România sunt 8,72 milioane de locuințe, însă în anul 2017 au fost încheiate numai 1,8 milioane de asigurări obligatorii, ceea ce reprezintă doar 20% proprietăți asigurate. Din păcate, România se confruntă în fiecare an cu furtuni si inundații din ce in ce mai violente, iar aceste evenimente afectează zeci de mii de locuințe anual. Cât despre numărul asigurărilor facultative pentru locuințe, conform unor estimări din industrie, mai puțin de 15% din locuințele din România sunt asigurate la adevărata lor valoare. Cifrele ar fi fost însa reduse la mai mult de jumătate, dacă în cadrul achiziționarii de imobile pe bază de credit-ipotecar sau Prima Casa- cumpărătorul nu ar fi fost obligat de bancă sa încheie o poliță de asigurare.

Potrivit datelor Direcției Regim Permise de Conducere si Înmatricularea Vehiculelor, parcul auto național ajunsese la sfârșitul anului 2017 la peste 7,6 milioane de unități. Dintre acestea, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară, 20% dintre proprietari nu încheiaseră nici macăr polița obligatorie de asigurare auto RCA. Dacă vorbim de asigurările de tip CASCO, doar 1 din 10 proprietari are acest tip de asigurare, ceea ce reprezintă o medie de 10%. Este interesant aici de remarcat că numărul se dubleaza în cazul flotelor deținute de companii, unde procentul mașinilor asigurate CASCO poate ajunge la 20-25%.

Conform legislației în vigoare, fiecare român are asigurat în mod gratuit accesul la serviciile publice de sănătate. Realitatea însă ne arată că sistemul medical public din Romania este șubrezit, ceea ce a stimulat apariția multiplelor clinici și spitale private. Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private, în cele mai multe cazuri, sunt mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă, personal complet, iar rezultatele investigațiilor le revin rapid pacienților care solicită aceste servicii. De aceea, nu este deloc de mirare că dintr-un numar total de circa 4,9 milioane de angajați, circa 30%, respetiv 1.4 milioane de salariați au abonamente medicale. Iar acestea reprezintă in realitate o asigurare împotriva riscului de a folosi serviciile medicale precare oferite de sistemul public. Trebuie să ținem cont însă că aceste cifre se realizează aproape exclusiv datorită companiilor, care folosesc aceste abonamente medicale ca pârghii de atragere sau retenție a angajaților, în vederea protejării împotriva riscului de fluctuație ridicată a personalului.

Sunt și câteva industrii la polul opus, însă mult prea puține. După câteva falimente răsunatoare peste noapte si câteva mii de români „pierduți” in diverse locații ale lumii, statul a intervenit in segmentul agențiilor de turism privind asigurarea călătorilor. Astfel, în a 2-a jumătate a anului 2018, conform unui studiu realizat de Consiliul Național al Înteprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, nu mai puțin de 88% din agențiile de turism sunt asigurate acum împotriva insolvabilitații si falimentului.

Conform Institutului Național de Statistică, în intervalul 1 Ianuarie – 31 Iulie 2018, exporturile României au însumat 39, 8 miliarde Euro, iar importurile au depășit valoarea de 47,45 miliarde Euro. Potrivit acelorași date, aproximativ 75% din operațiuni au fost desfășurate la nivel European, restul de 25% fiind împărțiți între partenerii comerciali extra-UE.

Conform datelor oferite de Akcenta, o instituție financiară de plăți internaționale și schimb valutar pentru companii, mai puțin de 8% din companiile cu operațiuni de import-export folosesc soluții pentru minimizarea impactului negativ al fluctuațiilor adverse ale cursului de schimb. Riscul valutar este unul dintre cei mai importanți factori care definesc mediul afacerilor internaționale.

„Minimizarea pierderilor financiare cauzate de schimburile valutare și conservarea marjelor comerciale într-un mediu economic extrem de competitiv ar trebui să fie indicatorii cei mai importanți în cadrul companiilor care au operațiuni de import-export. Din pacate, subevaluarea riscurilor și supraevaluarea oportunităților este sport național. Vă invit să luam un exemplu simplu: pe fondul războiului comercial dintre SUA și China, dolarul s-a apreciat in ultimele 6 luni de la 3.72 RON până la un nivel de 4,06 RON în Octombrie, ceea ce inseamnă o creștere de 9%. Unde credeti ca se duce acest cost al companiilor? Instinctiv am spune că în prețuri, comerciantul trebuie sa faca business și să înregistreze profit. Însă consumatorul final nu va putea suporta o astfel de creștere într-o perioadă scurtă, ceea ce îl face să caute alternative. Iar comerciantul, căruia între timp îi cresc stocurile și poate înregistra chiar probleme severe de cash flow, ajunge în situația de a-și reduce marja pentru a-și mentine totuși angajații și afacerea în picioare. Vestea bună este ca toate aceste neplăceri pot fi evitate ușor în era digitală, dacă se apeleaza la servicii de specialitate” a declarat Claudiu Ghebaru, consultantul de business al companiei.

„Într-o economie în care toate asigurările – medicale, RCA, Casco, de călătorie, transport, mărfuri, etc- necesită plata unei prime în avans, exportatorii și imporatorii se pot proteja gratuit împotriva riscului valutar prin contracte de tip forward (n.r contracte cu decontare la termen). Astfel, aceștia își pot stabli un curs fix pentru perioade cuprinse între 2 săptămâni și 2 ani, obținând astfel siguranța și înlăturănd orice risc derivat din evoluția negativă viitoare a cursului de schimb. La nivel de European, remarcăm o cerere în continuă creștere de soluții avantajoase de gestionare a riscului. Dacă în anul 2017 am încheiat contracte la termen în valoare de 150 milioane Euro pentru clienții noștri, pentru anul 2018 ne așteptăm la circa 220-240 milioane de Euro, respectiv o creștere de peste 50%” a declarat și Theodor Stefanovici, directorul comercial Akcenta.