În condimentele folosite cel mai des în bucătăriile europene – oregano, cumin (chimion), curcuma, paprika, piper, șofran- se pot găsi atât coloranți neautorizați cât și alte plante neprecizate în lista de ingrediente, se arată în cel mai amplu studiu pe această temă realizat de JRC în 21 de state europene, inclusiv în România.
Centrul de cercetare a analizat 1.900 de probe prelevate din 21 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția, iar concluziile au fost următoarele:
Ce se poate găsi în oregano
Potrivit studiului JRC, 48% din cele 295 de probe de oregano testate au fost suspecte de a fi falsificate. În 80 de probe a fost găsit ADN de măslin (Olea europaea), în 11 eșantioane a fost identificat origanum majorana (măghiran dulce), care nu trebuie să fie prezentă în oregano uscat în conformitate cu standardul ISO, în 3 eșantioane s-a găsit mirt (Myrtus communis), iar într-un eșantion a fost identificat amidon.
Majoritatea eșantioanelor de oregano au fost colectate de la importatori/angrosiști/prelucrători/ambalatori. Probele prelevate la punctul de intrare pe piața internă și din comerțul electronic au avut o rată ridicată de probe suspecte, dar numărul de probe prelevate în aceste puncte a fost prea mic pentru a face comparații semnificative din punct de vedere statistic.
Ce se poate găsi în piper
17% din cele 421 de probe de piper testate au fost suspecte de a fi falsificate cu material vegetal nedeclarat, 37 (9%) conțineau materiale de umplutură cu amidon, cum ar fi orez , hrișcă, grâu, orz ; 9 conțineau semințe de muștar care este un alergen. 14% probe nu respectau conținutul minim de piperină (4% m/m) – în 10 dintre ele s-a găsit și ADN de material vegetal nedeclarat -, iar șase probe depășeau conținutul maxim de 7% (m/m) de cenușă stabilit de specificațiile ISO. Restul probelor au fost testate pozitiv pentru alte condimente nedeclarate, cum ar fi paprika, usturoi, chimen, fenicul, coriandru, peste un nivel de 2,5%, nivelul maxim pentru materii străine stabilit de specificațiile ISO.
Majoritatea eșantioanelor au fost prelevate de la importatori/angrosiști/prelucrători/ambalatori; un număr relativ mai mic de eșantioane a fost prelevat la intrarea pe piața internă, unde rata eșantioanelor suspecte a fost mai mică în raport cu alte puncte de prelevare de probe de-a lungul lanțului valoric. Contaminarea datorată contactului încrucișat ar putea fi motivul pentru ratele mai ridicate observate în etapa de prelucrare, susțin cercetătorii.
Ce se poate găsi în chimion
Conform analizei JRC, dintre cele 250 de eșantioane rămase, 34 (14%) au fost suspecte de a fi falsificate. Șapte eșantioane conțineau o cantitate substanțială de chimen (Carum carvi), deși erau etichetate ca fiind chimion (Cuminum cyminum). Această constatare a fost susținută de prezența carvonei, o substanță chimică tipică pentru chimion. 12 probe conțineau coriandru, 3 mostre muștar, una semințe de in și o altă mostră semințe de dovleac peste nivelul maxim de substanțe străine. Zece probe au avut un conținut total de cenușă peste nivelul maxim stabilit de ISO.
„Lanțul de aprovizionare cu ierburi și mirodenii este unul global, complex și implică multe etape în care pot avea loc manipulări frauduloase. Printre vulnerabilitățile care pot afecta șansele de falsificare se numără lungimea lanțului de aprovizionare, istoricul fraudelor, sezonalitatea și disponibilitatea recoltei, fenomenele meteorologice, dezastrele naturale, evenimentele culturale și geopolitice, situația economică, aplicarea legislației alimentare, prevalența corupției și progresele tehnologice pentru a masca frauda”, conchid cercetătorii.