Studiu de caz SGR. Cum a pierdut bani un mic retailer cu patru puncte de colectare ambalaje cu garanție. Feliciu Paraschiv, Asociația Comercianților Mici: Se fac foarte multe greșeli de numărare

Într-o singură lună, un mic retailer din județul Giurgiu, cu patru puncte de colectare ambalaje RetuRO ( magazine) pe DN5 C Giurgiu-Zimnicea (în satele Vedea, Cetățuia, Găujani și Pietrișu) a pierdut din faptul că strânge ambalaje cu garanție de la clienți 975,5 lei. Suma reprezintă diferența dintre banii pe care i-a plătit clienților în schimbul ambalajelor primite spre reciclare și suma pe care a încasat-o de la RetuRo, administratorul Sistemului de Garanție Returnare.

Mai exact, în luna mai, lanțul de magazine a predat 3.916 ambalaje, dar a primit bani pentru 1.966 ambalaje, adică 1950 de ambalaje în valoare de 975,5 lei în minus.

Cristian Păsărică, administratorul R’ Art SA, compania care operează lanțul de magazine, spune că nu știe de unde vine diferența și nici nu poate demonstra în vreun fel cantitățile pe care le-a predat transportatorului – ambalajele pleacă către centrele de numărare și sortare RetuRO în saci sigilați, iar în procesul verbal pe care îl primește de la transportator este menționat doar numărul de saci nu și cel de ambalaje.

„Luna trecută am predat 3.916 ambalaje și am primit bani pentru 1.966. Diferența este pierderea mea. Nu am contestat încă suma, dar dacă situația persistă o să discut cu un jurist pentru a analiza care sunt căile legale spre a-mi recupera banii”, a explicat, pentru Economica, Păsărică.

Acesta menționează  că nu are nicio dovadă legată de numărul ambalajelor care au plecat de la el și nici nu știe câte ambalaje au ajuns, de fapt, în depozitele RetuRo.

„Nu există niciun control asupra acestor ambalaje. Noi numărăm ambalajele pe care le primim de la clienții finali, le punem în saci pe care îi sigilăm și facem, în platforma RetuRo, comandă pentru ridicarea sacilor. La rândul său, transportatorul ne dă un proces verbal cu numărul de saci preluați, dar mai departe nu primim nicio confirmare despre câte ambalaje au ajuns la depozit. Doar constatăm la final de lună câte ambalaje apar pe autofactura emisa de RetuRo”, mai spune antreprenorul care, precum toți comercianții, trebuie să scoată bani din buzunar pentru accesorii.

Spre exemplu, un set de 30 de saci pentru colectarea manuală a sticlei costă în magazinul online al RetuRO ( singurul de unde se pot achiziționa) 83,7 lei fără TVA, un set un set de 30 de saci pentru colectarea manuală a plasticului și metalului costă 59,4 lei fără TVA, iar 30 de sigilii costă 5,4 lei fără TVA.

Buni de plată  de două ori

În afară de cei 50 de bani pe care trebuie să îi recupereze de la RetuRO, în cazul în care numărul de ambalaje predate de retaileri nu corespunde cu numărul de ambalaje intrate în sistemul RetuRo, magazine pierd bani și din așa-numitul tarif de gestionare – o sumă plătită de administratorul SGR ( RetuRO) pentru fiecare ambalaj cu garanție conform,  care a fost returnat la punctele de returnare.

Suma este destinată retailerilor pentru a-și acoperi costurile în legătură directă cu îndeplinirea obligațiilor privind preluarea de la consumatori și stocarea ambalajelor SGR și este stabilită per ambalaj.

Altfel spus, pe diferența dintre ambalajele predate de magazine și cele ce ajung in sistemul RetuRO, retailerul pierde 50 de bani cât este costul garanției la care se adaugă tariful de gestionare care diferă în funcție de ambalaj de la 0,0482 lei doza de metal la 0,1645 lei sticla de 500 de ml.

„Administratorul SGR are obligația să stabilească şi să plătească lunar, prin transfer bancar, comercianţilor, concomitent cu rambursarea garanţiei, tariful de gestionare aferent ambalajelor SGR preluate de aceştia prin punctele de returnare de la consumatorii sau utilizatorii finali”, se menționează în legislația aplicabilă.

Situația R’ Art SA nu este un caz singular, confirmă și Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România  (ANCMMR) și proprietarul lanțului de 17 magazine Paco.

” Sunt mari probleme din cauza numărului limitat de centre de numărare și sortare. Cred că sunt foarte aglomerate și se fac foarte multe greșeli de numărare.  Apar diferențe foarte mari între numărul de ambalaje trimise și numărul de ambalaje pentru care magazinele primesc bani”, ne-a spus acesta.

În momentul de față, RetuRo operează patru centre de numărare și sortare ambalaje în România, al cincilea urmând a fi deschis în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Bacău, în data de 15 iulie 2024.

Un centru de numărare este un spațiu organizat şi gestionat de către RetuRO, destinat verificării, în baza Codului EAN, a apartenenței ambalajelor la Sistemul de Garanţie-Returnare şi stabilirii numărului de ambalaje SGR preluate de la punctele de returnare organizate de către comercianți, precum și transmiterea deșeurilor de ambalaje SGR către reciclatori sau către centrele de sortare ale Administratorului SGR.

Probleme cu software-ul RetuRO și plata la timp

Paraschiv mai spune că, în practică, apar tot felul de probleme și cu softul RetuRO.

„Chiar eu am avut o problemă pe care nu am soluționat-o încă, generată în contextul în care șoferii companiilor de transport folosesc o aplicație pentru a scana sigiliile pe care le aplicăm pe ssaci. În timp ce încărcam camionul cu ambalaje, au dispărut din aplicație 200 de saci din cei 360 pe care îi scanase deja. Nu știu cum vor rezolva situația pentru că nu am primit banii pe acești 200 de saci”.

Un sac, spune antreprenorul, poate avea 60-80 de peturi și doze.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele ANCMMR spune că RetuRo nu plătește întotdeauna în cele 30 de zile cât este termenul de plată. Astfel, unii retailer mari au de recuperat de la RetuRO  de ordinul sutelor de mii de lei – aproximativ 100.000 de lei în cazul Annabella, singura rețea autohtonă cu peste 100 de supermarketuri, spre exemplu.

” Noi ( Paco n.red) avem de recuperat 80.000 de lei. Nu ni s-a plătit pentru luna mai și nici diferențe pe martie și aprilie. Pe de altă parte, au început controalele”.mai spune Feliciu Paraschiv.

Un RVM costă în jur de 30.000 de euro, acesta fiind motivul pentru care unii retaileri, chiar dacă au multe magazine mari, preferă momentan colectarea manuală.  Paco, spre exemplu, are 12 RVM-uri și urmează să achiziționeze alte cinci pentru toate cele 17 unități pe care le operează.

Cum funcționează sistemul. Explicația RetuRO

RetuRO a explicat pentru Economica ce se întâmplă cu ambalajele pe traseul dintre consumator spre reciclator.

„În momentul în care sacii cu ambalaje sunt ridicați de către operatorul de transport desemnat de integratorul logistic cu care RetuRO are încheiat contract, sunt scanate sigiliile aferente fiecărui sac preluat. Precizăm că aceste sigilii sunt unice și nu pot fi transmise de la un comerciant la altul. Astfel, în momentul în care operatorul de transport ajunge într-unul dintre centrele de numărare și sortare a ambalajelor RetuRO, la descărcarea sacilor cu ambalajele colectate, aceste sigilii sunt scanate din nou și astfel se face predarea către fabrici a sacilor transportați. În momentul în care sacul este introdus pe una dintre liniile automate de numărare, sigiliul este scanat manual, apoi ambalajele din sacul respectiv, iar la finalul operațiunii, lotul/sacul se închide cu alocarea ambalajelor pe respectivul cod de pe sigiliu”, ne-au transmis reprezentanții companiei.

Potrivit acestora, în cazul ambalajelor care nu sunt recunoscute ca fiind incluse în Sistemul de Garanție-Returnare, există câteva explicații care țin de una dintre următoarele situații:

1. Eticheta ambalajelor este deteriorată sau ambalajul este deformat;
2. Producătorul nu a respectat condițiile minime privind dimensiunea codului de bare al ambalajului, astfel încât acesta din urmă nu poate fi lizibil și citit de către mașina automată de numărat;
3. Ambalajele nu au fost incluse în Sistemul de Garanție-Returnare;
4. Ambalaje vechi, de dinainte de SGR (fără logo SGR);
5. Încărcarea excesivă a sacilor (de sticlă, în special), aceștia din urmă rupându-se la manipulare;
6. Nestrângerea până la capăt a sigiliilor (pierderea la transport).

„Menționăm că este exclusiv responsabilitatea comerciantului de a se asigura că toți sacii cu ambalaje predate către RetuRO conțin doar ambalaje care au sigla SGR”, mai transmite RetuRO care lucrează pentru colectarea ambalajelor SGR de la comercianți,  în acest moment, cu un integrator logistic care are mandat pentru a contracta transportatorii necesari privind organizarea activității de transport.

În prezent, 75.000 de comercianți sunt înscriși în Sistemul de Garanție-Returnare. 35.000 de comercianți dintre cei înscriși au semnat deja contractul cu RetuRO pentru colectarea ambalajelor SGR, ceea ce înseamnă că doar aceștia 46% pot prelua ambalaje SGR.

Citește și

Soluție inedita găsită de micile magazine

În acest context, micii retaileri găsesc tot felul de soluții pentru a-și reduce din pierderi. Unii nu mai accepta ambalaje de la clienți, ceea ce pune presiune și mai mare pe cei din zonă care acceptă, după cum spune Păsărică, patronul R’ Art SA.

Alții oferă clienților cei 50 de bani per ambalaj din propriul buzunar ( nu introduc situația în gestiune) și își recuperează sumele reciclând ulterior la RVM -urile marilor magazine.

Potrivit ultimelor date RetuRo, în perioada 1 ianuarie-1 mai 2024, producătorii au pus pe piață 1,1 miliarde de ambalaje de plastic, 489,7 milioane ambalaje de metal și 404,7 milioane de sticle. Dintre acestea, consumatorii au returnat prin RVM-uri sau manual 27,26% dintre peturi (313,6 milioane de recipente plastic), 23,3% dintre dozele de metal (114 milioane de recipiente ) și 21,2% dintre sticle (86 milioane sticle).

Mai departe, au fost predate spre reciclare 276,4 milioane de recipiente de plastic, 79,1 milioane de doze de metal și 71,6 milioane de sticle.

Așadar, potrivit statisticilor RetuRO, există diferențe între cantitatea de ambalaje SGR predate din centrele de numărare și sortare către reciclatori  și cantitatea de ambalaje SGR returnate de către consumatori magazinelor în vederea recuperării garanției de 50 de bani, aceste diferențe fiind de 590,1 milioane în cazul peturilor, de 34,9 milioane în cazul dozelor și de 14,3 milioane în cazul sticlelor. Diferențele pot fi explicate prin decalajul de timp în care comercianții trimit ambalajele către punctele de numărare și sortare precum și decalajul  până cînd centrele RetuRO trimit cantitățile către reciclatori.

De altfel, conform declarațiilor făcute de Ministrul Mediului, un ciclu de recuperare al unui ambalaj din piață este de minimum patru luni.

În acest moment, un astfel de sistem SGR  este implementat în 41 de țări la nivel mondial și în 15 țări europene, printre care și România. Studiile de caz arată că în țările în care a fost implementat, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de doi, până la trei ani.

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A.  este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).