Studiu IPP: Cel mai ineficient Parlament postdecembrist, cu probleme grave de integritate şi migraţie record

Studiul IPP arată un dezechilibru între iniţiativele legislative ale Guvernului şi cele ale parlamentarilor, în sensul că procentajul de adoptare ale celor din urmă este mult mai redus. Potrivit datelor Institutului, au fost depuse 2.729 de iniţiative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. Jumătate din proiectele senatorilor şi deputaţilor au fost respinse, peste o treime sunt încă în procesul legislative şi numai 14% au devenit legi, spre deosebire de Guvern, la care ponderea de reuşite legislative depăşeşte 80%.

De asemenea, cei mai prolifici parlamentari nu sunt şi cei mai eficienţi. Astfel, parlamentarii care au cele mai multe iniţiative legislative depuse nu se regăsesc printre cei cu cele mai mari procentaje de proiecte care au devenit legi. La Camera Deputaţilor cele mai multe proiecte de lege au fost depuse de Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, dintre care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, dintre care 21 devenite legi şi Petru Movilă (independent) – 142, dintre care 10 devenite legi. La Senat, cele mai multe iniţiative au depus Octavian Bumbu (UNPR) – 226, dintre care 30 devenite legi; Doina Federovici (PSD) – 146, dintre care 36 devenite legi şi Florian Coca (PSD) – 119, dintre care 23 devenite legi.

Clasamentul eficienţei are cu totul altă configuraţie: la Camera Deputaţilor primii sunt Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) şi Rovana Plumb (PSD); la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD). La capătul a patru ani de mandat sunt şi trei deputaţi fără nicio iniţiativă legislativă: Sebastian Ghiţă (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD) şi Aurel Nechita (PSD).

„După numărul de iniţiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor iniţiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor iniţiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab”, consideră IPP.

O altă caracteristică a actualei legislaturi este numărul mare de parlamentari care nu şi-au încheiat mandatul. Dintrei cei 588 aleşi în 2012, 64 de deputaţi şi 25 de senatori nu au avut un mandat complet, adică 15%. O parte dintrei ei au avut probleme cu justiţia, 13 fiind condamnaţi definitiv, 16 arestaţi sau anchetaţi de DNS şi şase declaraţi incompatibili. Alţi 26 de parlamentari au obţinut funcţii în administraţia locală în vara acestui an, iar patru au renunţat la mandatul de la Bucureşti în favoarea mandatului de europarlamentar. În fine, 34 senatori şi deputaţi nu se mai regăsesc acum pe lista parlamentarilor din motive de boală, deces sau demisie. În majoritatea colegiilor vancate nu s-au organizat alegeri, astfel că o parte dintre cetăţeni nu sunt reprezentaţi în Parlament.

IPP a întocmit şi o listă a celor mai longevivi parlamentari, cu 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaţilor, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) şi Verestoy Attila (UDMR). Cu 6 mandate, urmează senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).

Traseismul politic a atins un nivel record în legislatura 2012-2016 întrucât 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt afiliaţi grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleşi în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleşi, iar la Camera Deputaţilor – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleşi pe listele PPDD migrând la alte partide. Potrivit IPP, migraţia a afectat PSD şi PNL în aceeaşi măsură, având un număr egal de parlamentari – 74, care au părăsit grupurile lor, însă numărul acoperă inclusiv situaţiile de demisie sau încetare de drept a mandatului.

„Problema «migraţiei» parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de «independenţă», la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleşii locali s-au grăbit să vină cu soluţii legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleşilor, modul în care Parlamentul ţine o evidenţă a acestor informaţii (între momentul anunţării publice a demisiei din grup şi până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanţă, în timp) este deficitar, pentru corecta înţelegere a fenomenului de către public”, se arată în studiul Institutului pentru Politici Publice.

IPP a cuantificat şi intenţia partidelor. de a-şi înnoi garnitura de parlamentari: „48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE şi 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidaţi în alegerile din acest an şi care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE”.

O altă descoperire a Institutului este că activele financiare ale parlamentarilor s-au diminuat, comparativ cu începutul mandatului, cu circa 35 de milioane de euro, activele financiare fiind calculate ca diferenţele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declaraţie de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunţat de BNR.

Cei care au pierdut cel mai mult din conturi sunt, la Camera Deputaţilor: Sebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro şi Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro, iar în Senat Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.

Au fost şi parlamentari care şi-au chivernisit banii mai bine, ei reuşind să acumuleze bani în conturi: deputaţii Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro şi Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar şi Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat şi senatorii Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro şi Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro.

În perioada 2012-2016, parlamentarii au acordat împrumuturi în nume propriu care însumează 47 de milioane de euro, cele mai mari fiind: la Camera Deputaţilor, de cătreSebastian Ghiţă (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro şi Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro, iar în Senatul României, de către: Sorin Roşca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro şi Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.

În plus, deputaţii şi senatorii sunt, pe final de mandat, mai puţin îndatoraţi la bănci, soldul creditelor lor însumate fiind de 22 de ori mai mic, adică de 880.000 de euro.

„În privinţa bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus faţă de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziţii de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputaţii: Vasile Iliuţă (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol şi Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar şi de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă şi Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol”, se mai arată în studiul IPP.