Profil de patron de club de sport: avere medie de 5 miliarde de dolari şi trecut de a doua tinereţe
Potrivit studiului băncii elveţiene UBS, circa 140 de cluburi sportive de top la nivel global sunt deţinute de 109 miliardari. Împărţiţi pe continente, 60 dintre aceştia sunt din SUA, 20 din Europa şi 29 din Asia. În SUA, de exemplu, două treimi din Asociația Națională de Baschet și echipele naționale de fotbal din Ligă, precum și jumătate din echipele de top ale Ligii de Baseball sunt deținute de miliardari. În Marea Britanie, aproape jumătate (9 din 20) din Cluburile de fotbal din Premier League sunt guvernate de unii dintre miliardarii lumii.
În plus, mai mult de jumătate dintre achiziţiile sportive din ultimii doi ani au fost făcute de asiatici. Magnații chinezi au fost investitori majori în cluburile de fotbal din Europa, în ultimii ani investind foarte mult în Super League. Noii magnaţi sportivi ai lumii investesc foarte mult în jucători noi şi în adevărate şcoli de fotbal. De exemplu, Jack Ma’s Alibaba a investit în Evergrande Taobao FC, în recrutarea jucătorilor și antrenorilor internaționali, ajungând astfel să construiască una dintre cele mai mari școli de fotbal din lume, dominând liga și devenind primul câștigător chinez al asiatic al Champions League în 2013. În afara Chinei, exemple binecunoscute ale sportului miliardar includ proprietarii de cluburi Steve Ballmer, ex CEO Microsoft, proprietarul Los Angeles Clippers și Mukesh Ambani, magnatul indian de petrol și gaze, care deține The Mumbai Cricket.
Studiul arată că, în ultimii zece ani, preţul unui club sportiv a crescut de la 600 de milioane de dolari la 1,2 miliarde de dolari. După cum era de aşteptat, cei mai mulţi miliardari au investit în fotbal: 14 miliardari din Europa deţin cluburi de fotbal, 14 din Asia şi 10 din SUA, urmat de baschet cu 24 de deţinători de cluburi în SUA şi unul în Asia şi hochey pe gheaţă cu trei miliardari din Europa, 8 din Asia şi 11 din SUA.
Un antreprenor european explică de ce deține un club de sport în modul următor: „Sportul este viața mea și cel mai drag hobby”. „Mai mult, publicitatea pe care o ai este globală. Afacerea funcționează conform dictonului „câștigi duminică și vinzi luni”. Oamenii se identifică întotdeauna cu câștigătorii”.
În mod similar, un antreprenor asiatic a descris fotbalul ca un sport pentru omul comun. Per total, asta este de fapt o protecţie a investiţiei: „Deoarece există întotdeauna un viitor cumpărător care este dispus să plătească pentru club dacă este bine gestionat la un preț atractiv în viitor.” Cu toate acestea, deținerea unui club sportiv este mai mult decât un proiect de prestigiu sau de afaceri. Dacă pentru unii proprietari, să ai unui club sportiv echivalează cu şansa de a da mâna oricând cu un şeic sau un alt magnat sau orice vedetă a lumii, pentru mulţi deţinerea unui club spotriv este pură pasiune.
Super-bogaţii din întreaga lume deţin cea mai mare concentraţie de bogăţie de la începutul secolului al XX-lea (perioada numită „epoca de aur a SUA”), totalizând acum 6.000 de miliarde de dolari, potrivit aceluiaşi studiu al UBS. Miliardarii şi-au majorat averea cumulată la nivel global cu aproape 20% anul trecut, până la un record de 6.000 de miliarde de dolari (4.500 de miliarde de lire sterline) – mai mult decât dublul PIB-ului realizat de Marea Britanie. Există acum 1.542 de miliardari în dolari în întreaga lume, potrivit raportului UBS/PwC.
Deţinerile miliardarilor au crescut în medie cu 17% anul trecut, datorită performanţelor puternice ale companiilor şi investiţiilor lor, în special în domeniul tehnologiei şi al produselor de bază. Randamentul mediu al miliardarilor a fost dublu faţă de cel atins de pieţele bursiere mondiale şi cu mult mai mare decât ratele medii ale dobânzii de doar 0,35% oferite pentru depozitele bancare din Marea Britanie.