Două clădiri din centrul vechi al Bucureştiului se prăbuşeau în 2013, fără să fie vorba de vreun cutremur. Imobilele, vechi de peste 100 de ani, de pe strada Blănari nr. 4 şi 6 s-au prăbuşit pentru că la imobilul de la nr. 4 se efectuau lucrări de consolidare, care au afectat clădirea de la nr. 6, aparţinând Primăriei.
Deşi primarul de atunci, Sorin Oprescu, anunţase imediat după incident consolidarea clădirilor de pe Blănari nr. 2 şi nr. 8, afectate de cele prăbuşite, nicio schelă nu a fost montată. De-abia în toamna anului trecut, Primăria a făcut demersurile de a trece în administrarea companiei Municipale pentru Consilidarea Clădirilor cu Risc Seismic imobilele de pe strada Blănari, nr. 2, 6, 8 şi 10.
Costul pentru consolidarea clădirilor se ridică la 10 milioane de lei plus TVA. Primul imobil care va fi consolidat este cel de la nr. 2, pentru care autorităţile au obţinut autorizaţiile în luna noiembrie a anului trecut. Conform datelor de pe panoul care anunţă începerea lucărilor, acestea ar urma să fie finalizate în decurs de doi ani. Nicun panou nu a fost nu anunţă lucrări de consolidare pentru celelalte imobile.
Consolidarea clădirilor din centrul istoric al Bucureştiului este greoaie şi puţine imobile sunt reintroduse în circuitul economic.
Cel mai recent exemplu este cel al clădirii de pe Doamnei 12, peste drum de BNR, în care s-au investit circa 13 milioane de euro şi unde a fost deschis hotelul Hilton Garden Inn. Planuri pentru această clădire existau încă din 2006.
Chiar în apropiere, pe Blănari 18 colţ cu Doamnei, lucrările de consolidare la o altă clădire istorică urmează să fie finalizate. Între timp, proprietarul caută chiriaşi.
Clădirea este deţinută de Avi Shloush prin Jupiter Development, firmă care a mai consolidat un imobil vechi şi a construit o clădire de birouri pe strada George Enescu nr. 11, chiar lângă hotelul Mercure.
O altă clădire din centrul vechi a trecut printr-un proces de consilidare. Este vorba de clădirea de pe Blănari nr. 9, acolo unde a funcţionat restaurantul Argentin. Contactat de ECONOMICA.NET, proprietarul afacerii, Iancu Argintoianu, spune că lucrările au fost demarate în 2016, dar nu au fost încă finalizate.
Un alt factor care a dus la înmulţirea clădirilor goale din centrul vechi a fost incendiul din clubul Colectiv din 2015. Autorităţile şi-au dat seama de-abia atunci că multe dintre localuri nu respectau cerinţele minime pentru securitatea la incendiu. Magazine, restaurante şi birouri s-au închis pentru că legea nu mai permitea desfăşurarea de activităţi comerciale în clădirile cu bulină.
Cu toate acestea, în toamna lui 2016 un retailer de îmbrăcăminte şi-a mărit prezenţa cu un magazin în centrul vechi. 6,5 milioane de euro a investit retailerul turc Koton în consolidarea unei clădiri vechi pentru deschiderea magazinului de pe Lipscani nr. 43.
„Lucrurile se mişcă, dar se mişcă cu o viteză care este mai mică decât viteza de degradare a clădirilor, pentru că dacă nu ai un ritm alert, cu structuri de zidarie atât de vechi, pur şi simplu măreşti riscul fie pentru seism, fie pentru pericolele legate de prăbuşiri. Noi suntem într-un ţesut urban foarte gingaş; dacă vrem să-l păstrăm, şi cred că e obligatoriu, putem să o facem, dar trebuie să ştim unde dăm banii şi să declanşăm lucrurile. Mă tem că lucrurile astea nu se doresc”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Şerban Sturza, preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.
Una dintre cele mai importante clădiri din centrul vechi al Bucureştiului este clădirea hotelului Concordia, acolo unde în noaptea de 23 ianuarie 1859 s-a decis dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. Revendicat de moştenitori şi vândut, imobilul stă în ruină de ani de zile.
„Hotelul Concordia, cladirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor, va fi reabilitat. Primaria Municipiului Bucuresti a acţionat, astfel încât, clădirea monument istoric din Centrul Vechi al Capitalei, aflata în proprietate privată, să poata fi renovata cât mai rapid”, a anunţat Gabriela Firea pe o reţea de socializare.
„Astfel, de la preluarea mandatului actualei administraţii, reprezentanţii Primăriei Capitalei au ţinut legătura cu proprietarul acestui imobil şi au oferit suportul tehnic necesar pentru a urgenta procedurile premergatoare demarării lucrărilor. Concret, în acest moment, proprietarul imobilului a reuşit finalizarea tuturor rectificărilor la cartea funciară, iar în maximum două săptămâni va finaliza şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire, astfel încat, în primăvara acestui an să poată începe reabilitarea imobilului care va avea funcţiunea de hotel, dar va cuprinde şi săli de conferinţe şi evenimente”, mai spune Firea
Anunţul primarului general vine după ce arhitectul Şerban Sturdza a atras din nou atenţia asupra degradării hotelului cu însemnătate istorică.
„Asta fac în ultimii şapte ani. Nu numai că nu s-a rezolvat, dar sunt mirat că a doua zi după 24 ianuarie se uită subiectul. Există nişte obligaţii, ale proprietarului, indiferent că este stat sau privat, şi de care este răspunzător şi primarul Bucureştiului şi Ministerul Culturii. S-a afirmat de nenumărate ori, chiar de către preşedinte, că patrimoniul este o problemă de sigranţă naţională. Ei iată că în cazul ăsta, avem de-a face cu un exemplu punctual, care arată foarte clar ce se poate întâmpla când ai o casă: poţi să o acoperi şi în dosul ei stă toată istoria, care nu se vede, nici măcar placa care exista acum câţiva ani nu se mai poate vedea„, a mai spus pentruECONOMICA.NET, Şerban Sturdza.
După ce presa a relatat starea în care se află hotelul Concordia din Bucureşti, imobil aflat în proprietatea Ro Naturstein, şi fostul edil, Sorin Oprescu, a făcut, în 2014, o declaraţie asemănătoare.
„În ultimii ani, am purtat numeroase discuţii cu foştii proprietari ai clădirii, i-am somat şi chiar i-am amendat în încercarea de a-i determina sa restaureze imobilul. Însă abia acum pot spune că există o promisiune fermă şi chiar au demarat procedurile pentru obţinerea autorizaţiilor de consolidare, restaurare şi refuncţionalizare a fostului hotel Concordia”, este declaraţia lui Sorin Oprescu.