Măsura, adoptată cu o zdrobitoare majoritate de 400 la 20 de voturi, prevede stabilirea unor limite foarte stricte asupra industriei petroliere iraniene, care este vizată deja de sancţiuni dure, dar şi asupra altor sectoare ale economiei ţării, ca cel minier şi auto.
Acest text este necesar să fie adoptat de Senat, controlat de către democraţi, şi semnat de către preşedintele Barack Obama, înainte de a intra în vigoare.
Anumiţi critici ai textului au notat că votul Camerei este inoportun, deoarece are loc cu trei zile înainte ca Hassan Rohani – care a condus în perioada 2003-2005 negocierile nucleare între Iran şi marile puteri sub preşedinţia reformatorului Mohammad Khatami – să preia funcţia la conducerea ţării.
Rohani, un lider religios moderat, a fost ales pe 14 iunie cu 50,7% din voturile exprimate şi urmează să îl înlocuiască la 3 august pe Mahmoud Ahmadinejad.
Adepţii căii diplomatice cu inamicul iranian au sugerat că Washingtonul profită de schimbarea regimului pentru a obţine un angajament din partea Teheranului asupra dosarului controversat nuclear.
Însă preşedintele Camerei, republicanul John Boehner, a insistat miercuri ca aceste sancţiuni să fie adoptate înainte ca membrii Congresului să intre în vacanţa de vară, la sfârşitul săptămânii.
„Acest proiect recunoaşte un adevăr clar, şi anume că Iranul reprezintă o ameninţare mondială, şi acţionează în mod hotărât pentru a preveni acest lucru”, a subliniat Boehner în faţa membrilor Camerei controlate de către republicani.
„Ştim că Iranul încearcă să construiască în mod ilicit o armă nucleară, sfidând Consiliul de Securitate al ONU şi AIEA”, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, a adăugat el, apreciind că „Statele Unite, şi mai ales Congresul, au datoria să acţioneze”.
Liderul democrat din Cameră, Nancy Pelosi, a apărat adoptarea noilor sancţiuni, subliniind că este vital să se recunoască faptul că „Iranul (dotat) cu o armă nucleară ar constitui o ameninţare iminentă” la adresa securităţii regionale şi mondiale.
„Teheranul resimte muşcătura sancţiunilor noastre, dar este necesar să menţinem presiunea”, a adăugat ea.
O minoritate, în mare parte democrată, s-a opus votului.
Şase ţări importă în continuare petrol iranian (Chian, India, Turcia, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan), dar, în contextul în care şi-au redus importurile începând din 2012, administraţia americană le acordă o scutire de la aplicarea unor sancţiuni.
Noua lege le va solicita un efort suplimentar cu scopul de a putea beneficia în continuare de scutiri, şi anume să reducă importurile cu încă un milion de barili pe zi în decurs de un an, reprezentând un cvasi-embargo asupra exporturilor de petrol brut iranian.