„Măsurile adoptate astăzi demonstrează angajamentul administraţiei (preşedintelui Biden) faţă de securitatea energetică în Europa, în conformitate cu promisiunea preşedintelui de a restabili relaţiile cu aliaţii şi partenerii noştri din Europa, o chestiune de securitate naţională”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, anunţând această decizie.
„Opoziţia noastră faţă de gazoductul Nord Stream 2 este neclintit”, a adăugat secretarul de stat al SUA, dar „deşi nu suntem întotdeauna de acord, alianţele noastre rămân puternice”.
Într-o scrisoare adresată Congresului, Antony Blinken indică faptul că a decis să sancţioneze mai multe entităţi ruseşti implicate în proiect, în timp ce compania Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi CEO-ul său, germanul Matthias Warnig, sunt scutiţi de sancţiuni, scrie Agerpres.
Aceste scutiri sunt „în interesul naţional al SUA”, subliniază Blinken în scrisoarea adresată congresmenilor, care au votat în 2019 o lege ce obligă executivul să impună sancţiuni părţilor implicate în proiectul Nord Stream 2.
Impunerea sancţiunilor „ar fi afectat relaţiile Statelor Unite cu Germania, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi şi parteneri europeni”, justifică Blinken.
Berlinul insistă asupra faptului că proiectul este „necesar” şi „consideră sancţiunile americane o interferenţă în afacerile sale interne”.
Ucraina, pe care gazoductul o ocoleşte, şi alte ţări din Europa de Est „continuă să îndemne SUA să se opună proiectului Nord Stream 2, dar nu toate sunt în favoarea sancţiunilor împotriva unor entităţi sau a unor europeni”, a adaugă secretarul de stat american.