SUA anunţă planul de reducere a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice

Măsurile aşteptate cu interes în cadrul angajamentelor SUA privind combaterea modificărilor climatice includ obligaţia unor centrale pe cărbune de a capta emisiile în loc să le elibereze în atmosferă, scrie Agerpres.

Dacă noile reglementări vor intra în vigoare, va fi prima dată când agenţia de protecţie a mediului (EPA) impune restricţii centralelor deja existente. Producţia de electricitate contribuie cu aproximativ un sfert la emisiile de gaze cu efect de seră din SUA, menţionează AFP. Administratorul EPA, Michael Regan, a arătat că reglementările anunţate ar împiedica emiterea până în 2042 a peste 600 de milioane de tone de CO2, cantitate echivalentă cu cea evacuată de „jumătate din automobilele americane într-un an”.

Însă, ca şi la tentativa precedentă din timpul preşedinţiei lui Barrack Obama, vor urma probabil contestări în justiţie. Planul din 2015 a fost în cele din urmă blocat înainte de intrarea în vigoare, iar anul trecut Curtea Supremă a Statelor Unite a limitat posibilităţile de acţiune ale EPA. Instanţa a stabilit că regulile generale care ar forţa tranziţia de la cărbune la alte surse de energie nu sunt de competenţa agenţiei.

Regan a avertizat că ar urma şi închiderea unor centrale pe cărbune, însă a apreciat că efectul asupra preţului energiei ar fi „neglijabil”.

Regulile propuse diferă în funcţie de tipul de centrală, de nivelul de funcţionare şi de eventuala dată de închidere prevăzută.

EPA contează în special pe tehnologiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon, care sunt încă destul de costisitoare şi nu sunt foarte răspândite. Guvernul american se aşteaptă însă la progrese în domeniu, după ce legea privind reducerea inflaţiei (Inflation Reduction Act, IRA), adoptată anul trecut, a prevăzut credite de import mai mari pentru centralele care folosesc astfel de tehnologii.

Termocentralele pe cărbune, cu turbine de abur, vor putea funcţiona după 2040 doar dacă instalează tehnologii de captare a 90% din CO2 produs din 2030. Nu sunt supuse restricţiilor centralele pe cărbune care urmează să se închidă până în 2032 sau – cele care funcţionează la maximum 20% din capacitate – până în 2035. Agenţia de mediu a subliniat că instalarea noilor tehnologii necesită timp şi va fi rentabilă în special pentru centralele cu durată mare de exploatare.

Centralele cu turbine cu gaz vor putea fie să capteze CO2, fie să treacă pe hidrogen, care are o amprentă de carbon mai mică. Cele noi, de mare capacitate, vor fi obligate să capteze 90% din dioxidul de carbon până în 2035 sau să folosească 30% hidrogen până în 2032 şi 96% până în 2038. Regulile se aplică şi la centralele mari deja existente.

Regan a dat asigurări că propunerile sunt „100% în concordanţă” cu angajamentele asumate de preşedintele Joe Biden, care a promis că producţia de electricitate a SUA va ajunge neutră din punct de vedere al emisiilor în 2035.

El a susţinut că măsurile anunţate urmează „abordarea tradiţională” a EPA conform legii pentru aerul curat (Clean Air Act). „Suntem convinşi că ne încadrăm în aceste limite”, a declarat el.

Înainte de finalizarea reglementărilor, va urma o perioadă de dezbatere publică.

Dan Lashof, reprezentant al World Resources Institute (Institutul pentru Resursele Mondiale), a salutat noile măsuri ca pe un semnal că „epoca poluării nelimitate a centralelor electrice s-a sfârşit”, însă şi-a exprimat regretul că nu s-a mers mai departe în privinţa centralelor pe gaz.

Unele grupuri ecologiste critică tehnologiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon, deoarece ar permite funcţionarea în continuare a unor centrale poluante, în loc să se treacă direct la energia din surse regenerabile. În prezent, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, în lume există doar 35 de uzine de captare şi stocare a CO2 din procesele industriale sau din producţia de energie, cu o capacitate totală de circa 54 de milioane de tone anual, în timp ce emisiile totale sunt de 37 de miliarde de tone.

În 2022, circa 60% din energia electrică produsă în SUA a provenit din centrale pe gaz sau cărbune (cu ponderi de 40%, respectiv 20%), 18% din centrale nucleare şi 21,5% din surse regenerabile, arată administraţia SUA pentru informaţiile despre energie (Energy Information Administration, EIA).