Antal Rogan, care controlează serviciile de informaţii şi de comunicaţii, este acuzat că ar fi „orchestrat” sisteme de corupţie pentru a controla sectoare strategice ale economiei ungare şi a deturna venituri în beneficiul personal şi al unor apropiaţi din partidul său politic”.
Corupţia în sectorul public „se agravează de peste zece ani”, notează Trezoreria americană cu privire la această ţară din Europa Centrală, membră a Uniunii Europene.
La rândul său, Departamentul de Stat a estimat că „activitatea lui Rogan” este „emblematică climatului de impunitate care domneşte în Ungaria, unde oligarhi şi actori nedemocratici au acaparat elemente-cheie ale statului”.
„SUA nu au luat această decizie cu uşurinţă”, a comentat în faţa presei ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, amintind că nu este „obişnuit să sancţionezi un ministru în exerciţiu şi, mai ales, dintr-o ţară aliată”.
Dar „această corupţie sistemică pe care o încarnează Antal Rogan afectează procesul decizional al Ungariei în probleme care afectează direct securitatea SUA”, a argumentat el.
Ungaria, ţară cu 9,6 milioane de locuitori, figurează pe ultima poziţie în clasamentul ONG Transparency International printre cele 27 de ţări ale UE, pe fondul suspiciunilor de deturnare, care i-au atras îngheţarea unor fonduri europene de miliarde de euro.
De la revenirea la putere în 2010 a lui Viktor Orban, cercul său de apropiaţi s-a îmbogăţit spectaculos, de la prietenul său din copilărie Lorinc Meszaros până la ginerele său Istvan Tiborcz care controlează în prezent ample părţi ale economiei.
Liderul naţionalist a pus treptat în dificultate mecanismele separaţiei şi echilibrului puterilor, fie în mass-media, fie în sistemul judiciar.
Potrivit Parlamentului European, Ungaria nu mai este o veritabilă democraţie, ci un „regim hibrid de autocraţie electorală”.
Disidentul Peter Magyar, care era considerat anul trecut principalul rival al lui Viktor Orban, îl consideră în special pe Antal Rogan, deputat de 52 de an, drept „eminenţa cenuşie” aflată la butoanele sistemului, potrivit lui.
Aceste sancţiuni americane fac parte din aşa-numita „Lege Magniţki”, care vizează lupta împotriva corupţiei şi a atingerilor aduse drepturilor omului.
Sancţiunile intervin în ultimele zile ale preşedinţiei lui Joe Biden, cu care Viktor Orban întreţine relaţii tensionate, în timp ce îşi declară admiraţia faţă de preşedintele ales Donald Trump, cultivând în acelaşi timp apropierea de preşedintele rus Vladimir Putin.
„Este vorba de răzbunarea personală a unui ambasador demisionar care părăseşte Ungaria fără onoare”, a reacţionat pe Facebook şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, citat de MTI. „Ce bucurie să ştim că în câteva zile SUA vor fi conduse de oameni care ne tratează ca pe nişte prieteni şi nu ca pe inamici”, a adăugat el.
Sursa foto: Wikipedia