Aflată în plină expansiune în SUA, exploatarea petrolului și gazelor de șist se realizează în principal prin tehnica fracturării hidraulice, care constă în injectarea la o presiune foarte mare a unor cantități mari de apă cu nisip și aditivi chimici, pentru a elibera hidrocarburile închise în roci.
Circa jumătate din puțurile săpate începând cu 2011 în Statele Unite și vestul Canadei în scopul utilizării acestei tehnici controversate se află în regiuni deja confruntate cu un puternic ‘stres hidric’ — atunci când cererea de apă depășește cantitatea disponibilă într-o anumită perioadă sau atunci când utilizarea apei este limitată de proasta calitate a acesteia—, indică studiul grupului de organizații Coalition for Environmentally Responsible Economies (Ceres).
Studiul a fost realizat în baza a 40.000 de forări efectuate între 2011 și mai 2013, precizează agenția franceză de presă.
‘Fracturarea hidraulică agravează concurența pentru apă în unele din regiunile cel mai afectate de secetă și stresul hidric’, rezumă Mindy Lubber, președinta Ceres, care reunește agenții neguvernamentale, cercetători și companii.
Raportul subliniază, în special, impactul exploatării gazelor de șist în California, stat care se confruntă în prezent cu una din cele mai grave episoade de secetă din ultimul secol.
‘Dezvoltarea gazelor de șist în multe regiuni (din SUA) se bazează, în mare parte, pe resursele de apă subterană, care sunt, în general, mai puțin reglementare decât cele de suprafață, agravând astfel riscul de diminuare a resurselor de apă’, argumentează documentul.
Pentru a evalua mai bine amploarea problemei, studiul face apel la o mai mare transparență și cere companiilor să dezvăluie cantitatea de apă utilizată în fiecare din puțuri, raționalizând, în același timp, utilizarea sa.
Exploatarea gazelor și petrolului de șist alimentează o revoluție energetică în SUA, care ar putea deveni, anul acesta, cel mai mare producător de ‘aur negru’ al planetei, încheie France Presse.