SUA: Giganţi farmaceutici, pe banca acuzaţilor în primul proces federal în legătură cu criza opioidelor

După ce o tentativă de conciliere de ultim moment între marii distribuitori şi reclamanţi a eşuat vineri, acest proces ar putea fi cel mai dramatic şi mai costisitor din istoria SUA după cel intentat companiilor de tutun în anii 1990. S-a dovedit atunci că giganţii acestui sector, în goana pentru profit, ascunseseră cu cinism pericolele ţigărilor pe care le produceau şi comercializau.

În mod similar, plângerea formulată în acest prim proces la nivel federal în legătură cu criza opioidelor afirmă că producătorii şi distribuitorii erau în deplină cunoştinţă de riscurile reprezentate de analgezicele lor, în special fetanilul, de 50 de ori mai puternice decât heroina şi, deci, puternic adictive, cu care au inundat piaţa în ultimii 15 ani. Ignorând semnalele de alarmă, au obţinut profituri fabuloase.

Procesul reuneşte 2.600 de reclamanţi: state, comitate, municipalităţi, precum şi triburi indiene. De partea cealaltă se vor afla unii din giganţii mondiali ai distribuţiei de medicamente: Cardinal Health, Amerisource Bergen şi McKesson Corp, producătorul israelian de medicamente generice Teva, lanţul de farmacii Walgreen Boots Alliance şi un mic distribuitor din Ohio, Henry Schein.

Laboratorul Johnson & Johnson, în schimb, a negociat un acord amiabil de 20,4 milioane de dolari cu două comitate din Ohio care se numără printre cei 2.600 de reclamanţi. În august, companiei i s-a ordonat să plătească 572 milioane de dolari către Oklahoma pentru a compensa cheltuielile pe care acest stat a trebuit să le facă pentru a răspunde crizei.

Producătorul opioidului OxyContin, Purdue Pharma, considerat unul din principalii vinovaţi de alimentarea crizei, nu mai face parte din procesul din Ohio după ce a şi-a declarat falimentul.

Judecătorul federal Dan Polster a făcut presiuni timp de mai multe luni pentru ajungerea la un acord amiabil, sperând să poată fi evitat un proces care se anunţă îndelungat şi dureros. Părţile nu au reuşit însă să se înţeleagă, pe o bază propusă de 50 miliarde de dolari, dintre care 18 miliarde cash, după o ultimă întâlnire vineri între reprezentanţii celor şase firme acuzate şi avocaţii reclamanţilor.

Patru state s-au declarat favorabile acordului propus, însă altele, precum şi mulţi reclamanţi individuali, nu au fost mulţumiţi nici de suma totală, nici, mai ales, de partea distribuită în bani lichizi.

Cele patru state doreau ca banii să le fie vărsaţi în bugetul general, pentru a-i putea utiliza ulterior după cum doreau. Însă alte state şi municipalităţi vor ca fondurile să le fie vărsate pentru a putea trata direct consecinţele crizei: pentru finanţarea sistemelor de sănătate şi de securitate sociale supraîmpovărate, pentru a le permite familiilor îndatorate din cauza dependenţei unora dintre membri să revină pe linia de plutire, pentru îngrijirea bebeluşilor născuţi dependenţi faţă de analgezice ş.a.

‘Toţi experţii care au studiat problema sunt de părere că ţara noastră va fi confruntată cu recăderi ale acestui tip de droguri vreme ani de zile’, a afirmat săptămâna trecută procurorul general al statului Ohio, Dave Yost. ‘Toţi banii recuperaţi trebui folosiţi pentru a rezolva această problemă şi nu pentru altceva’, a subliniat el.

Suma din acord nu ar fi reprezentat decât o parte a costului real al acestei epidemii de opioide, care a provocat decesul a 400.000 de americani între 1999 şi 2018, şi care face în continuare mai mult de 130 de victime în fiecare zi.

Un studiu publicat săptămâna trecută a estimat că această criză a costat cel puţin 631 miliarde de dolari între 2015 şi 2018, numai pentru acest an vorbindu-se despre sume între 172 şi 214 miliarde de dolari.