„Tocmai am încheiat o întâlnire productivă” cu şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, a spus preşedintele SUA într-un comunicatîn care a solicitat negocieri „cu bună-credinţă” pentru a găsi un compromis bugetar. El a recunoscut persistenţa „diferenţelor”, pe care echipele celor doi politicieni vor trebui să le rezolve într-un timp foarte scurt.
După discuţia din Biroul Oval, Kevin McCarthy a declarat că „tonul în seara asta a fost mai bun decât oricând înainte”, dar a recunoscut, la rândul său, persistenţa unor diferenţe de fond.
Întâlnirea a avut scopul de a relansa discuţiile, care luaseră o întorsătură mai categorică la sfârşitul săptămânii, în absenţa preşedintelui Biden, participant la summitul G7 de la Hiroshima.
Pentru a înlătura riscul unei incapacităţi de plată, Congresul – Senatul, controlat de democraţi şi Camera Reprezentanţilor cu majoritate republicană – trebuie să voteze pentru ridicarea plafonului maxim autorizat al datoriei publice.
Pentru a da undă verde, republicanii cer o reducere drastică a cheltuielilor publice. Preşedintele Joe Biden, care face campanie pentru a fi reales în 2024 pe baza unui angajament de justiţie socială, se opune.
„Trebuie să schimbăm cursul, datoria noastră este prea mare”, a spus Kevin McCarthy înainte de întâlnirea cu Joe Biden.
Preşedintele american s-a declarat în favoarea reducerii deficitului, dar consideră că este necesar să „abordăm nişele fiscale şi să ne asigurăm că bogaţii îşi plătesc cota echitabilă” din impozite.
„Plafonul datoriei” de peste 31 de trilioane de dolari, un record mondial, a fost atins în urmă cu câteva luni, dar guvernul federal a gestionat până acum situaţia prin arbitraje contabile.
În cazul unei incapacităţi de plată, SUA nu ar mai fi capabile să ramburseze deţinătorii de obligaţiuni de trezorerie. De asemenea, guvernul nu ar mai putea plăti anumite salarii ale funcţionarilor publici şi nici pensii pentru veterani, printre altele.
Consecinţele pentru SUA şi economia globală ar fi catastrofale, avertizează mulţi economişti.
Cine va ceda în final? Preşedintele american, care ştie bine că o recesiune, oricare ar fi circumstanţele sale politice, i-ar compromite şansele de realegere sau Kevin McCarthy, a cărui poziţie depinde de o mână de aleşi radicali, care îi cer să fie tare pe poziţie?
„Trebuie să ajungem la un rezultat pe care să îl putem vinde ambelor părţi”, a recunoscut luni preşedintele Joe Biden, care se mândreşte că a devenit, de-a lungul unei lungi cariere parlamentare, un negociator remarcabil.
Aripa stângă a Partidului Democrat ar prefera să vadă adoptată ridicarea plafonului prin invocarea celui de-al 14-lea amendament la Constituţia americană, care interzice „punerea sub semnul întrebării” a solvabilităţii primei puteri mondiale. În acest caz, guvernul ar acorda noi împrumuturi, ca şi cum plafonul datoriei nu ar exista. Această strategie este însă plină de pericole juridice, mai ales în contextul în care preşedintele Joe Biden se confruntă cu o Curte Supremă ferm ancorată la dreapta.