Potrivit unor surse guvernamentale americane, Washington s-a coordonat în toată această perioadă cu aliaţi precum Israel, Regatul Unit şi Franţa pentru a întări apărarea antiaeriană israeliană, dar a avut contacte şi cu alte ţări precum China, India, Turcia şi Irak pentru evitarea unei intensificări a tensiunilor regionale.
Fiecare detaliu al răspunsului a fost stabilit personal de preşedintele american Joe Biden, potrivit uneia dintre aceste surse.
Iranul şi-a exprimat clar intenţia de a răspunde atacului din 1 aprilie asupra consulatului său din Damasc, atribuit Israelului şi care a provocat moartea a şase sirieni şi a şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei din Iran, inclusiv a doi generali.
Când Casa Albă a primit informaţii care indicau o iminentă ofensivă iraniană, au început pregătirile.
Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Lloyd Austin au început să sune aliaţi ai Statelor Unite şi chiar ai ţărilor cu care SUA au o relaţie tensionată, precum China.
Canal de comunicare cu Teheranul prin intermediul Elveţiei
A fost stabilit şi un canal de comunicare cu Iranul prin intermediul Elveţiei, care acţionează ca intermediar între Washington şi Teheran, care nu au relaţii diplomatice.
Ca parte a pregătirilor, Biden a ordonat trimiterea în regiune de aeronave, distrugătoare cu sisteme antirachetă, active care s-au dovedit ulterior elemente-cheie pentru neutralizarea unei părţi din cele 150 de drone kamikaze, 100 de rachete balistice şi 30 de rachete de croazieră pe care Teheranul le-a lansat asupra teritoriului israelian.
Avioanele de vânătoare americane F-15E Strike Eagle au doborât aproximativ 70 de drone, o baterie Patriot situată în Erbil (Irak) a distrus o rachetă, iar distrugătoarele dislocate în Marea Mediterană – USS Carney şi USS Arleigh Burke – au interceptat între patru şi şase rachete balistice în timpul atacului.
Pregătirile au fost atât de intense încât au întrerupt chiar vizita de stat a premierului nipon Fumio Kishida, în cinstea căruia Biden a organizat o cină de gală miercurea trecută.
La un moment dat, în timpul acelei vizite, Biden a trebuit să se îndepărteze de invitatul său, împreună cu Austin şi cu consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, pentru a autoriza desfăşurarea unui alt distrugător în regiune, a detaliat una dintre sursele americane.
Odată ce atacul iranian a început, leadership-ul securităţii americane – între care Blinken, Austin şi Sullivan – a început să se coordoneze cu autorităţile israeliene, iar Biden, care îşi petrecea sâmbăta în oraşul de coastă Rehoboth (statul Delaware), s-a îndreptat în mare grabă către Casa Albă.
Tensiune în „Situation Room”
În „Situation Room”, camera de criză a Casei Albe, Biden a urmărit îndeaproape răspunsul la atacul iranian. Potrivit unui oficial american, a existat o mare tensiune când Iranul a lansat o sută de rachete balistice care ameninţau să copleşească apărarea israeliană.
Cu toate acestea, odată ce rachetele au fost neutralizate, unele dintre ele în afara atmosferei Pământului, a existat o „oarecare uşurare” în camera de criză.
Pe reţeaua de socializare X, Biden a publicat o fotografie care imortaliza acele momente critice din „Situation Room”, în care însuşi preşedintele, care nu purta cravată, este văzut cu o expresie serioasă pe chip, discutând cu consilierii săi.
Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, care şi-a petrecut ultimele zile în vestul ţării, nu apare în fotografie, deoarece vineri a avut un eveniment de campanie în Arizona şi luni se află în Nevada.
Graţie tuturor acestor pregătiri, Israelul – cu ajutorul Statelor Unite, al Regatului Unit şi al ţării vecine Iordania – a reuşit să intercepteze 99% dintre rachetele şi dronele iraniene, astfel încât ofensiva Teheranului nu a provocat morţi. Totuşi, o fetiţă de şapte ani a fost rănită grav şi au fost anunţate totodată pagube minore la o bază a forţelor aeriene israeliene din sudul ţării.
Potrivit uneia dintre sursele guvernamentale citate de EFE, Biden a devenit primul preşedinte american care a apărat direct Israelul de un atac.
O situaţie fără precedent care a stârnit nervozitate în capitalele din întreaga lume şi a determinat Statele Unite să invite Israelul la reţinere pentru a evita o escaladare care să ducă la un conflict de amploare în Orientul Mijlociu.