La începutul lui 2016, nouă ţări (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord) deţineau 15.395 de focoase nucleare, dintre care 4.120 erau operaţionale, potrivit statisticilor anuale ale SIPRI. La începutul lui 2015, numărul acestora era de 15.850.
‘Stocurile de arme nucleare sunt în declin după vârful de 70.000 de focoase nucleare observat la mijlocul anilor 1980. Acest declin este pus înainte de toate pe seama reducerilor efectuate în arsenalurile ruse şi americane’, au subliniat cercetătorii Shannon Kile şi Hans Kristensen.
Aceste reduceri au la bază trei tratate semnate din 1991, precum şi decizii unilaterale ale celor două superputeri nucleare.
‘Cu toate acestea, ritmul reducerii pare să se fi încetinit în raport cu deceniul anterior şi nici Rusia, nici Statele Unite (…) nu au realizat reduceri semnificative în forţele lor strategice de la (…) noul acord START’ asupra dezarmării, intrat în vigoare în 2011, a subliniat SIPRI.
Rusia deţinea la începutul lui 2016 aproximativ 7.290 de focoase nucleare, iar Statele Unite circa 7.000, reprezentând împreună aproape 93% din întreg arsenalul nuclear. Urmează Franţa (300), China (260), Marea Britanie (215), Pakistan (110-130), India (100-120), Israel (80) şi Coreea de Nord (10, date probabile pentru această ţară).
‘Niciunul’ dintre aceste state legal recunoscute în sensul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare din 1968 ‘nu este pregătit să renunţe la arsenalul său nuclear într-un viitor apropiat’, a menţionat SIPRI, Statele Unite şi Rusia lansând chiar ‘mari şi costisitoare programe de modernizare nucleară’.
De notat că, în afară de Coreea de Nord, două ţări vecine şi rivale îşi majorează capacităţile: de o parte India, care dispune de o considerabilă forţă cu acţiune intercontinentală şi îşi accelerează producţia de plutoniu, iar de cealaltă Pakistanul, care caută să contracareze superioritatea forţelor convenţionale ale Indiei.
‘Arsenalul nuclear pakistanez ar putea creşte în mod semnificativ în următorul deceniu’, a atras atenţia SIPRI.
Pe ansamblu, a subliniat institutul, ‘perspectivele unui progres real în dezarmarea nucleară (la scară internaţională) rămân sumbre’.