SUA, ţara membră a OCDE cu cele mai multe cereri de azil în 2017, înaintea Germaniei

Economica.net
20 06. 2018
germany_migrants_650x400_81447244624_38995700

În raportul ‘Perspectivele migraţiilor internaţionale’, OCDE consemnează că numărul cererilor de azil a crescut cu 26% în SUA în 2017, ajungând la 330.000. Dintre aceştia, 40% vin din El Salvador, Venezuela sau Guatemala, având aşadar profiluri foarte diferite de cele ale solicitanţilor de azil în Europa (mai ales sirieni, afgani şi irakieni), observă OCDE.

În acelaşi timp, Germania a înregistrat o scădere cu 73% a cererilor de azil comparativ cu recordul din 2016, anul trecut fiind consemnate 198.000.

Pe locurile următoare s-au aflat Italia (127.000 de cereri), Turcia (124.000) şi Franţa (91.000).

În total, în 2017 ţările OCDE au primit 1,64 milioane de cereri de azil, o ‘scădere sensibilă’ faţă de anul anterior, când au fost înregistrate 1,23 milioane. La numărul total trebuie însă adăugaţi şi cei 550.000 de sirieni instalaţi în Turcia fără să fi cerut azil, precizează OCDE.

‘Ne îndepărtăm de vârful crizei refugiaţilor’, în care provocarea era ajutorul de urgenţă, pentru a intra într-o ‘fază complexă’, în care prioritară este integrarea, notează în introducerea raportului Stefano Scarpetta, director de afaceri al OCDE. Această situaţie nu este însă lipsită de provocări, întrucât ‘criza refugiaţilor a sporit preocupările opiniei publice în privinţa avantajelor presupuse ale migraţiilor’, remarcă el.

Pentru prima oară, OCDE încearcă să evalueze consecinţele asupra pieţei muncii ale sosirii refugiaţilor, amintind că studii anterioare au arătat un efect ‘modest’ pe termen lung, care ‘exclude, probabil, orice risc de impact negativ’.

Pe termen scurt însă, populaţia activă ar putea creşte cu 0,4% până în decembrie 2020′. În Germania, numărul şomerilor ar putea creşte cu circa 6%, iar în anumite ţări ‘unde afluxul de refugiaţi este important’ (Suedia, Germania, Austria), impactul va fi mai accentuat pentru categoriile aflate în concurenţă cu refugiaţii pe piaţa muncii, mai ales bărbaţi cu nivel scăzut de calificare.

‘Chiar dacă acest subgrup de populaţie este relativ restrâns, o nouă deteriorare a rezultatelor sale pe piaţa muncii, legată de concurenţa cu refugiaţii (…), ar putea antrena o puternică degradare a opiniei publice în privinţa impactului mediu al refugiaţilor asupra economiei’, atrage atenţia OCDE în raport.

Or, ‘sprijinul opiniei publice este indispensabil pentru menţinerea sistemului european de azil şi prevenirea oricărei reacţii de respingere faţă de refugiaţi (şi imigranţi în general)’, subliniază organizaţia cu sediul la Paris.