SUA vor 50.000 de imigranţi în Detroit pentru a-l salva

Guvernatorul republican al statului Michigan, Rick Snyder, vrea să dea un nou impuls economiei oraşului Detroit, aducând aici imigranţi competenţi. Astfel, Snyder îşi propune să atragă 50.000 de imigranţi în decurs de 5 ani, datorită unui program de vize destinat persoanelor cu diplome de studii superioare sau celor cu adevărat talentate în domenii precum ştiinţa, arta sau afacerile.

Acesta este un proiect neobişnuit, care a suscitat ‘o reacţie viscerală’: Snyder, care este şi om de afaceri, vine cu o ‘iniţiativă intensivă’ pentru a repopula şi reconstrui Detroitul, fără a se limita să-şi plece spatele în faţa procedurilor legate de faliment, pentru a începe apoi să supravieţuiască de bine de rău. Asociat cu alte eforturi consimţite de municipalitate pentru a încuraja învăţământul, artele, tehnologia şi industria manufacturieră, elanul de energie adus de imigraţie ar putea resuscita un oraş pe care mulţi îl consideră ca şi mort.

The New York Times salută acest proiect creativ, admiţând totodată că acesta este unul deconcertant. Pe de o parte, Detroit nu este un deşert plictisitor, ci o metropolă a cărei populaţie este esenţial afro-americană, un oraş distrus de o conjunctură economică dezastruoasă şi de o gestiune catastrofală, dar şi de ‘dezertarea’ albilor. Ca urmare a acestei ‘coborâri în infern’, o bună parte din populaţie a rămas prinsă în capcana şcolilor proaste, a locurilor de muncă rare şi a unui viitor sumbru.

Este ciudat de defetist să declari că după toate problemele cauzate locuitorilor Detroitului, ar trebui să vină chinezii şi indienii. Este la fel de ciudat, potrivit The New York Times, să ataşezi politica de imigraţie – o problemă de nivel federal – la un proiect municipal plin de bune intenţii. De ce Detroit? Şi de ce nu Baltimore din Maryland sau Brownsville din Texas? De altfel, vizele asociate unui loc precis creează o problemă de punere în aplicare în cazul în care beneficiarii s-ar muta la Chicago cu prima ocazie. Nimeni nu le va spune: ‘Bine aţi venit la Detroit, iată viza voastră şi brăţara voastră electronică’, subliniază The New York Times.

Potrivit publicaţiei americane menţionate, un program de vize restrâns riscă să întărească falsa idee potrivit căreia imigranţii cu înaltă calificare sunt singurii care merită efortul. Aceasta seamănă cu instalarea unui covor de catifea în faţa ‘porţilor din aur’, pentru a-i filtra pe noii sosiţi. Oameni de afaceri şi intelectuali de anvergură internaţională provin şi ei din familii sărace şi din rândul clasei muncitoare. O parte din activitatea cu adevărat crucială care permite susţinerea economiei americane este efectuată de muncitori agricoli, care ştiu perfect să recolteze fructele şi legumele, dar şi de menajere şi dădace fără de care numeroase gospodării înstărite nu ar putea funcţiona, aminteşte cotidianul.

Susţinătorii lui Rick Snyder, printre care şi primarul Detroitului dar şi numeroşi oameni de afaceri locali, au pregătite răspunsuri pentru toate aceste obiecţii. În opinia lor, reuşita imigranţilor nu-i va prejudicia neapărat pe actualii locuitori. Ei afirmă că sectorul de cercetare şi dezvoltare este unul prosper în Detroit şi că numeroase locuri de muncă de înaltă calificare nu sunt prevăzute. De asemenea, ei sunt convinşi că o elită de nou-veniţi va permite crearea şi atragerea în acelaşi timp a unor locuri de muncă şi investiţii, lucru salutar pentru întreaga lume.

Pentru a evita ca programul de vize să se aplice unui singur oraş, unii cred că lucrurile ar trebui văzute la o scară mai mare. Angelo Paparelli, avocat specializat în probleme de imigraţie care a crescut la Detroit, sugerează reproducerea în acest sens a iniţiativei ‘Race to the Top’, o competiţie care vizează stimularea inovaţiilor în şcoli. Statele ar putea supune proiecte de relansare economică şi rivaliza între ele pentru a obţine un număr mai mare de vize de muncă destinate investitorilor şi oamenilor de afaceri străini.

Propunerea lui Angelo Paparelli, precum şi cea a guvernatorului Rick Snyder merită efortul să fie examinată şi este posibil ca administraţia lui Barack Obama să fie dispusă să facă la Detroit un laborator de inovaţii în materie de imigraţie. Pentru Angelo Paparelli, un preşedinte cu un pic mai mult curaj ar putea să facă acest lucru pe cale reglementară, fără a consulta Congresul.

Dar de ce ar trebui să se ajungă aici? Dacă şi Congresul ar concepe un plan mult mai ambiţios pentru a elibera energia şi competenţele a milioane de imigranţi, nu doar a câtorva mii? Se poate imagina că o atare iniţiativă, aplicată celor 50 de state americane şi nu unui singur oraş va stimula nu doar ştiinţele, tehnologiile, ingineria şi matematica, ci şi micile afaceri de familie care sunt coloana vertebrală a oraşelor americane, precum şi sectoarele şi meseriile pe care majoritatea americanilor le evită.

Potrivit The New York Times, acest proiect trebuie să fie elaborat cu grijă, pentru a obţine sprijinul directorilor de întreprinderi, al parlamentarilor şi opiniei publice. Trebuie încurajată înfiinţarea de întreprinderi şi investiţiile, respectând în acelaşi timp angajamentul esenţial al SUA faţă de imigraţia familială.