Această propunere, prezentată la Casa Albă săptămâna trecută de comandantul forţelor internaţionale în Afganistan, generalul Joseph Dunford, este în prezent analizată, potrivit celor două publicaţii americane.
Punerea sa în aplicare va fi condiţionată de semnarea rapidă de către preşedintele afgan Hamid Karzai a acordului bilateral de securitate (BSA) dintre cele două ţări, care defineşte prezenţa militară străină în Afganistan după 2014.
O adevărată surpriză este durata de timp luată în calcul pentru desfăşurarea misiunii, şi anume de doi ani, deşi BSA este valabil „până la sfârşitul lui 2024”. Preşedintele Barack Obama a evocat în trecut o prezenţă americană „durabilă” în Afganistan.
„Această nouă abordare este menită să ofere timp armatei americane pentru a antrena şi consilia armata afgană, permiţându-i totodată lui Barack Obama să-şi încheie mandatul afirmând că a pus capăt celui mai lung război din istoria Americii”, care a început în 2001, explică Wall Street Journal.
Succesorul lui Barack Obama va fi ales în noiembrie 2016 şi îşi va prelua funcţiile în ianuarie 2017.
Celor 10.000 de militari americani li se vor alătura alţi 2.000-3.000 de militari din alte ţări NATO, speră Washington, potrivit Wall Street Journal.
Aceste cifre se înscriu în scenariul de 8.000 până la 12.000 de militari evocat în februarie 2013 de către secretarul american al Apărării de la acea vreme, Leon Panetta.
Propunerea generalului Dunford a întâlnit o anumită opoziţie la Casa Albă, în special din partea vicepreşedintelui Joe Biden, „care s-a întrebat de ce alegerea este între 10.000 şi zero, şi nimic între cele două”, scrie New York Times.
În 2009, Joe Biden a încercat să se opună trimiterii a 30.000 de militari suplimentari în Afganistan, înaintând propunerea trimiterii a doar 10.000 de militari pentru misiuni de combatere a activităţilor teroriste.
Aproximativ 37.500 de militari americani şi 19.000 din alte state membre NATO se află în prezent în Afganistan.