Ce îi așteaptă pe fermierii români după 2021. Subvenții mai mari față de media UE pentru cei ce folosesc practici ecologice
Noua Politică Agricolă Comună (PAC post 2020) ar putea aduce fermierilor români subvenții mai mari comparativ cu cele primite de restul agricultorilor europeni. Condiția este însă ca aceștia să pună în aplicare practici agricole verzi, a declarat într-o emisiune online Bursa, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European.
“Subvențiile pentru cei cu practici ecologice ar putea deveni chiar mai mari decât în statele UE. De exemplu, creșterea animalelor pe pășune poate fi considerate o practică cu caracter ecologic”, a declarat Buda.
“Deși subvențiile au scăzut în medie cu 11% în statele membre, la fermierii români vor crește cu câțiva euro. Premisele sunt bune și este important cum vom creiona Planul Național Strategic”, a mai completat acesta. Potrivit europarlamentarului, există însă „o ecuație necunoscută pe componenta sumelor acordate pe green deal. (practici prietenoase cu mediul n.red).” “Conform deciziei Parlamentului European se va merge în negocieri cu 30% din pilonul 1 de dezvoltare. În următoarele două luni Comisia ar trebui să vină cu orientări pe această component, dar nu trebuie să fim speriați. Combaterea schimbărilor climatice trebuie să ne preocupe pe toți”, mai spune Buda potrivit căruia sumele pentru plățile directe, ce vor reprezenta cel puțin 60% din pilonul 1 de dezvoltare, “vor rămâne neatinse”.
“Banii pe înverzire vor fi dincolo de plățile directe, o plată suplimentară pentru fermierii atunci când aplică o practică verde în ferma sa”, mai spune Buda.
Obligație sau drept- cum se vor raporta fermierii la practicile verzi
În ceea ce privește intenția fermierilor români de a folosi practici prietenoase cu mediul, ministrul Agriculturii Adrian Oros susține că aceasta nu este o obligație la nivel de fermă, ci doar la nivel de stat membru. “Săptămâna trecută, la Consiliul Agrifish am încercat să susținem prioritățile României și am dorit flexibilitate mai mare pe eco-scheme (scheme de sprijin financiar ce presupun recompensarea fermierilor care implementează practici agricole durabile precum sistemele de producție ecologice n.red), ca să nu pierdem bani UE. Acestea vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. Ei trebuie să se ridice la exigențele acestui green deal si banii sa nu fie pierduți”, a explicat Oros.
Menționăm că europarlamentarii au votat ca cel puțin 30% din primul pilon să fie alocat noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).
Se va da în continuare sprijinul cuplat
Acesta mai spune că fermierii români vor putea primi până în 2027 sprijin cuplat în zootehnie și vegetal, deși celelalte state nu mai pot începând cu 2021. “Am reușit să păstrăm Ajutorul Național Tranzitoriu. Deși este un sprijin din bani de la bugetul național, el trebuie negociat la Comisie, iar
în 2020 el ar fi trebuit să se oprească. Am reușit să prelungim până în 2027. De asemenea, am reușit să schimbăm și anul de referință, astfel că vom da bani pentru animale reale și nu pe animale ce figurează în baza de date în 2013.Noua data de referință pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018, față de vechea data care era de 31 ianuarie 2013.
Plafonarea subvențiilor, o problemă delicată
“Problema delicată”, spune însă Oros este cea legată de plafonarea subvențiilor. Noi, ca stat , am dori ca plafonarea să fie voluntară, la decizia fiecărei țări membre și să combinăm cu plata redistributive. Sperăm să obținem și acest lucru”, a explicat Oros. Conform votului din Parlamentul European din 23 octombrie, plafonarea obligatorie a plăților directe se aplică statelor membre care nu vor aloca, în noul exercițiu financiar, cel puțin 12% din totalul sumelor alocate plăților directe către fermierii mici și mijlocii.
În România, 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare, 0,56% lucrează alte 40% din suprafață în ferme de peste 300 de ha și 2% lucrează 20% din suprafața arabilă în ferme medii între 50 si 300 de ha.
100.000 de euro pentru tinerii fermieri
Nu în ultimul rând, potrivit lui Daniel Buda, fermierii vor putea primi un sprijin de 2% din cuantumul aferent plăților directe pentru plantele proteice, urmare a importurilor masive din Argentina unde se pot produce inclusiv organisme modificate genetic. De asemenea, tinerii fermieri, de până la 40 de ani, care se instalează pentru prima dată într-o exploatație vor primi un sprijin de 100.000 de euro față de 70.000 de euro.
În ceea ce privește posibilitatea de a folosi îngrășăminte chimice, acestea ar trebui reduse la jumătate, conform deciziei europarlame ntarilor. România consumă însă 600 de grame pe hectar, față de media UE de 2.200 de grame pe hectar. “Vom susține ca această reducere să se facă la nivelul mediei UE”, mai explică Buda.
Amintim că, la reuniunea de la Luxemburg din 19-20 octombrie, Consiliul a ajuns la trei acorduri politice importante pentru sectoarele agriculturii și pescuitului din Europa. Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind pachetul de reformă a politicii agricole comune (PAC), au adoptat concluzii privind Strategia „De la fermă la consumator” și au stabilit posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2021.
Conform procedurii, varianta PAC votată de parlamentari va urma procedura trialogului, fiind dezbătută în Consiliului UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, după care se va reîntoarce în Parlamentul European.