Subvenţiile virate la Fondul Sănătăţii ajung la 4,6 miliarde de lei şi sunt de peste cinci ori mai mari decât în 2019, pe fondul crizei sanitare
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii colectați la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.
Economica.net a obţinut execuţiile Fondului Sănătăţii din perioada ianuarie – august, le-a analizat şi iată ce am găsit:
La capitolul încasări la Fondul Sănătăţii, în perioada ianuarie – august 2020 au crescut faţă de acelaşi interval din anul 2019 doar subvenţiile (s-au cvintuplat) şi veniturile din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor (cu peste 13%), reiese din analiza Economica.net.
Contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) continuă să aducă însă cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii, deşi scad modest în contextul crizei provocate de noul coronavirus.
În ciuda creşterii semnificative a subvenţiilor, încasările totale la Fondul Sănătăţii în perioada ianuarie – august 2020 scad faţă de perioada identică a anului 2019, arată analiza făcută de Economica.net.
În perioada analizată au crescut plăţile pentru produsele, materialele şi dispozitivele medicale folosite în sistemul asigurărilor de sănătate. Au crescut, de asemenea, sumele plătite spitalelor ca să asigure creşterile salariale acordate personalului, în acord cu dispoziţiile Legii salarizării unice, dar şi plăţile pentru serviciile medicale acordate în spitale, rezultă din analiza făcută de Economica.net.
Fondul Sănătăţii încheie primele opt luni cu deficit de 1,98 de miliarde de lei, nesemnificativ mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, pe fondul cvintuplării subvenţiilor virate la FNUASS, arată analiza pe care am făcut-o.
Economica.net vă aminteşte că măsura prin care Guvernul acordă tratament gratuit pentru Covid-19 şi pentru complicaţiile acestei boli tuturor oamenilor de pe teritoriul ţării noastre – indiferent că sunt asiguraţi sau nu sunt asiguraţi la Sănătate, ori că sunt cetăţeni străini – a fost prelungită până la sfârşitul anului prin OUG 162 din 2020, despre care am scris, pe larg, aici.
Citeşte şi:
Cardul de sănătate, din nou obligatoriu când mergeţi la cabinetul medicului, începând din 1 octombrie
Iată, pe larg, cum arată execuţia Fondului Sănătăţii în primele opt luni:
FNUASS a avut încasări totale de 28,46 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu 14,43% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.
Încasările din contribuţiile de asigurări de sănătate virate la Fondul Sănătăţii se ridică la 21,11 miliarde de lei în perioada ianuarie – august 2020 şi sunt cu circa 2% mai mici decât în perioada identică a anului 2019, reiese din analiza făcută de Economica.net.
Subvenţiile virate la FNUASS în primele opt luni depăşesc 4,59 de miliarde de lei şi sunt de peste cinci ori mai mari decât în perioada identică a anului 2019, rezultă din analiza făcută de Economica.net.
Subvenţiile vărsate la Fondul Sănătăţii continuă să fie cele mai mari din 2013 încoace.
Concret, subvenţiile virate la FNUASS sunt şi în primele opt luni ale anului cele mai mari din intervalul analizat al ultimilor şapte ani, aşa cum puteţi vedea, pe larg, mai jos.
An | Subvenţii primite de FNUASS în primele opt luni ale anilor |
2020 | 4,59 de miliarde de lei |
2019 | Peste 798 de milioane de lei |
2018 | Peste 748 de milioane de lei |
2017 | Peste 817 milioane lei |
2016 | Peste 1,61 de miliarde lei |
2015 | Peste 920 de milioane de lei |
2014 | Peste 1,83 de miliarde de lei |
2013 | 1,93 de miliarde de lei |
Sursă: calcule făcute de Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Taxa clawback a adus la Fondul Sănătăţii 2,78 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu 13,54% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018, reiese din analiza Economica.net.
- Clawback e o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor.
Pe ce am cheltuit banii colectaţi la Fondul Sănătăţii
Plăţile pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate în sistemul asigurărilor de sănătate se ridică la 9,25 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului şi sunt cu 11,44% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, reiese din analiza făcută de Economica.net.
Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru serviciile medicale din unităţile sanitare cu paturi, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, se ridică la 7,53 de miliarde de lei şi sunt cu circa 6,6% mai mari decât în perioada ianuarie – august 2019, arată execuţiile comparate de Economica.net.
Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 7,17 miliarde de lei în primele opt luni din 2020 şi sunt cu 13,55% mai mari decât în perioada identică a anului 2019, potrivit analizei făcute de Economica.net. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi creşterile succesive de venituri acordate personalului prin Legea salarizării unitare.
Precizare: diferenţa dintre încasările totale la Fond şi sursele de venit antemenţionate (contribuţiile de asigurări de sănătate, taxa clawback, subvenţii) e acoperită de veniturile FNUASS, încasate în contul unic, în curs de distribuire, precum şi de veniturile nefiscale, reiese din analiza Economica.net.