ANGELO SCOLA, italian, în vârstă de 72 de ani
Numit în postul-cheie de arhiepiscop de Milano de către Benedict al XVI-lea după ce a fost patriarh al Veneţiei, el a fost citat de mai mulţi ani drept unul dintre candidaţii cel mai bine plasaţi. Un apropiat al Papei, el a creat o revistă „Oasis” dezvoltând dialogul cu islamul. Conservator, fost militant al mişcării „Comuniune şi Libertate”, lui îi lipseşte charisma şi este destul de izolat în mijlocul celor 28 de cardinali electori italieni.
GIANFRANCO RAVASI, italian, în vârstă de 71 de ani
„Ministru” al Culturii al lui Benedict al XVI-lea, el a lansat împreună cu susţinerea acestuia „Curtea Neamurilor” pentru a dialoga cu necredincioşii. Unul dintre primii cardinali care a scris mesaje pe Twitter, el nu încetează să facă propuneri pentru a arăta că mesajul creştin este modern. Deschis şi mediatic, el apare drept o persoană foarte intelectuală. El a organizat exerciţiile spirituale din timpul postului pentru Benedict al XVI-lea, iar Papa a vrut să fie „recompensat” pentru calitatea lor.
PETER ERDÖ, ungar, în vârstă de 60 de ani
Arhiepiscop al Budapestei şi preşedintele conferinţei conferinţelor episcopale din Europa (CCEE) din 2006, Erdö s-a numărat deja printre favoriţi şi în 2005. El a fost numit cardinal în 2003, la vârsta de 51 de ani, de Ioan Paul al II-lea. Apreciat în Europa, el a fost unul dintre primii care au lucrat la înfiinţarea unei universităţi în timpul comunismului.
CHRISTOPH SCHONBORN, austriac, în vârstă de 68 de ani
Arhiepiscop de Veneţia, într-o ţară în care contestarea ecleziastică este virulentă. El este în acelaşi timp un apropiat şi un elev al lui Joseph Ratzinger, conservator în unele privinţe dar reformist în altele. El a adoptat poziţii ferme împotriva scandalurilor pedofile şi muşamalizarea lor de către liderii Bisericii. El se arată deschis faţă de persoanele divorţate recăsătorite şi homosexuali.
MARC OUELLET, canadian, în vârstă de 68 de ani
Originar din Quebec, el este unul dintre cei mai apropiaţi ca orientare de Papa Benedict al XVI-lea din Curie, unde este prefect al Congregaţiei pentru episcopi din 2010. Poliglot, el este foarte apreciat în America Latină, unde a lucrat multă vreme. Cu o cultură vastă, el este considerat timid, fin şi autoritar, iar poziţiile sale conservatoare privind moravurile i-au adus o anume impopularitate în Quebec.
SEAN O’MALLEY, american, în vârstă de 68 de ani
Cardinalul Sean O’Malley din Boston este un profil original în episcopatul american. Capucin, cunoscut pentru simplitatea sa, el a luptat împotriva pedofiliei în dioceza din Boston şi a epurat finanţele diocezei aproape ruinate de despăgubirea victimelor. Dar alegerea unui Papă din Statele Unite, prima putere mondială, ar putea ridica o problemă.
PETER TURKSON, ghanez, în vârstă de 64 de ani
Cardinalul Kodwo Appiah Turkson, care conduce Consiliul pontifical „Justiţie şi pace”, este implicat în lupta pentru o justiţie mai bună şi distribuirea resurselor mondiale. Dinamic, deschis, el a difuzat totuşi în timpul unui sinod recent o înregistrare video foarte controversată despre pericolele demografice pe care le-ar ridica islamul în Europa. Presa americană l-a criticat pentru declaraţiile sale, afirmând că tradiţiile africane protejează pedofilia şi homosexualitatea.
ODILO SCHERER, brazilian, în vârstă de 63 de ani
Arhiepiscop din 2002, aflat la conducerea celei mai mari dioceze din America Latină, Sao Paolo, el este principalul candidat al unui continent foarte catolic care se străduieşte să promoveze „favoriţi” la Sfântul Scaun. Deţinând o experienţă în Curie, el este cunoscut pentru buna gestionare a diocezei, pentru cultura sa şi pentru o oarecare deschidere pragmatică ce face din el un moderat.
LUIS ANTONIO TAGLE, filipinez, în vârstă de 55 de ani
Tânărul arhiepiscop de Manilla, cardinal de anul trecut, el este preferatul presei, care salută charisma şi deschiderea sa. El a plâns atunci când Papa i-a înmânat bereta de cardinal şi se vrea purtătorul de cuvânt al unei Biserici minoritare, aproape de oameni, implicat social, chiar dacă pare pe aceeaşi linie cu Roma în privinţa moravurilor.