A început oferta publică a Nuclearelectrica. Succesul este sigur, dar nu şi strălucitor, spun analiştii

IPO-ul Nuclearelectrica este primul de la  Bursa de Valori Bucureşti (BVB) din ultimii cinci ani. Perioada de subscriere începe şi se va termina pe 20 septembrie.

Oferta se va desfăşura pe trei segmente de investitori: tranşa investitorilor instituţionali, care pot subscrie la preţuri între 11,2 lei / acţiuni şi 15 lei / acţiune; – tranşa subscrierilor mari, de cel puţin 15.001 acţiuni fiecare; – respectiv tranşa subscrierilor mici, de cel puţin 100 de acţiuni.

Toţi analiştii consultaţi de ECONOMICA.NET tind să creadă că preţul la care se vor adjudeca subscrierile va fi apropiat de limita inferioară la care pot intra în joc mari investitori (cei instituţionali). La acest preţ, de 11,2 lei / acţiune, compania ar strânge 282 de milioane de lei.

Subscrierile pot fi făcute prin casele de brokeraj participante.

Cum se va decide preţul final al ofertei?

Mecanismul şi preţul ofertei

La preţul maxim, de 15 lei / acţiune, suma atrasă s-ar ridica la 379 milioane de lei. O proporţie de 85% din cele peste 25,3 milioane de acţiuni oferite este rezervată investitorilor instituţionali.

Mecanismul ofertei este astfel conceput încât să se asigure subscrierea a cât mai multe acţiuni la un preţ cât mai mare. De aceea, preţul de adjudecare al ofertei se va stabili în funcţie de gradul de subscriere de pe tranşa instituţionalilor.

Preţul final al ofertei pentru investitorii instituţionali va fi cel mai mic preţ de subscriere înregistrat pe segmentul lor, dacă se va subscrie mai puţin de 150% din numărul de acţiuni alocate pentru această tranşă.

Dacă gradul de subscriere va egala sau va depăşi pragul 150% pe tranşa instituţionalilor, preţul ofertei va fi preţul de subscriere la care se subscriu 150% din acţiunile oferite acestor investitori mari. Dacă nu există un astfel de preţ, se va alege preţul care asigură gradul de subscriere imediat inferior.

Pentru investitori de talie mijlocie, care sunt capabili să subscrie cel puţin 15.001 acţiuni, la preţul fix de 15 lei (blocându-şi peste 225.000 de lei din resurse), preţul de adjudecare va fi acelaşi cu cel stabilit pentru investitorii instituţionali.

În schimb, pentru investitori mici, care pot cumpăra cel puţin 100 de acţiuni, se va aplica un discount de 8% faţă de preţul instituţionalilor, dacă subscriu în primele 3 zile ale ofertei şi de 3% pentru restul perioadei.

Acelaşi mecansim a fostfolosit şila oferta secundară de acţiuni ale Transgaz.

Pentru prima dată o ofertă publică din România este adresată şi investitorilor din SUA. Intermediarii ofertei sunt Swiss Capital şi BT Securities.

Succesul

„Nuclearelectrica va avea un succes îndeajuns de mare ca să încurajeze şi derularea celorlalte oferte care sunt aşteptate de piaţă”, a declarat Mihai Căruntu, şeful echipei de cercetare de piaţă de capital a BCR, pentru ECONOMICA.NET.

Nuclearelectrica beneficiază de liberalizarea graduală a pieţei energiei, fiind obligată în prezent să vândă la preţuri reglementate doar 50% din producţie, faţă de 70% în trecut.

Restricţiile vor scădea până la zero producţie la preţuri reglementate în 2018, ceea ce va aduce profituri mai mari companiei, potrivit analiştilor consultaţi de ECONOMICA.NET.

Totodată, „oferta publică iniţială de vânzare (IPO) a acţiunilor Nuclearelectrica va fi subscrisă integral, dar nu suprasubscrisă cu mult peste 100%„, aşa cum ne-au obişnuit ofertele anterioare de acţiuni energetice, a declarat Răzvan Rusu, directorul de investiţii al Certinvest, cea mai mare firmă de administrare  independentă.

Istoria

La oferta iniţială a Transgaz (TGN) de acum şase ani, gradul de subscriere a fost de peste 2400%, pe tranşa investitorilor mari şi de aproape 680% per tranşa de retail.

Asta se întâmpla cu un an înaintea falimentului băncii de investiţii Lehman Brothers, care a certificat intrarea în criză.

La oferta secundară din această primăvară a Transgaz  subscrierea a variat între 343%,  pe tranşa investitorilor mici şi peste 100% pe cea a instituţionalilor.

IPO-ul Transelectrica (TEL) din 2006 s-a încheiat cu un grad de subscriere de 8,4 ori mai mare decât oferta, pe tranşa instituţionalilor şi de 3,5 ori pe cea de retail. Era cu un an înaintea apariţiei semnelor celor mai îngrijorătoare de criză.

Oferta secundară a Transelectrica de anul trecut s-a încheiat cu 153% grad de subscriere mediu (139% pe „tranşa mare”, 277% pe cea mică).

Programul şi implicaţiile

Oferta publică şi listarea la bursă care îi urmează fac parte din programul guvernelor României de aproape 10 ani, de fiecare dată autorităţile găsind pretexte pentru a o amâna.

FMI şi alte organisme financiare internaţionale insistă de mai bine un an să se realizeze această ofertă, ca şi cea a Romgaz, sau Hidroelectrica.

Din această cauză, listarea Nuclearelectrica este un test serios pentru piaţa de capital locală. Piaţa locală, respectiv Bursa de Valori Bucureşti (BVB) trebuie să demonstreze că poate atrage banii fondurilor de investiţii străine pentru finanţarea de proiecte în România.

Testul se va derula în condiţiile în care unii oficiali guvernamentali ar prefera ca oferta şi listarea Romgaz să se desfăşoare şi pe o mare bursă străină, ceea ce nu ar stimula bursa locală, ci dimpotrivă.

Secretele ofertei

„Nuclearelectrica nu va avea succesul răsunător al IPO-urilor Traselectrica şi Transgaz de acum cinci, şase ani şi poate nici a ofertelor secundare recente. Din două motive: în general investitorii sunt prudenţi cu ofertele din domeniul nuclear şi, apoi, este o ofertă de dimensiune relativ mare”, a declarat analistul unei mari case de brokeraj pentru ECONOMICA.NET.

Companiile nucleare sunt vulnerabile la aşa zisul risc de reglementare, mai ales de siguranţă a exploatării şi de mediu, reglementări noi care pot creşte cheltuielile, deci reduce profitul.

Managerul Fondului Proprietatea (FP), Greg Konieczny, spunea astă primăvară că FP va subscrie la oferta Nuclearelectrica, dacă discountul va fi suficient de mare.

Mai trebuie adăugat faptul că investitorii nu văd cu ochi buni nici perspectiva implicării Nuclearelectrica în construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la CN Cernavodă. Participarea companiei la acest proiect ar înghiţi multe resurse care ar afecta profitul, deci mărimea dividendelor şi perspectiva aprecierii cotaţiilor acţiunii Nuclearelectrica la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

„Prospectul şi perspectivele enunţate pentru preţurile cerute sunt cele pentru 2 reactoare la Cernavodă”, spun brokerii.

Prognozele citate în prospectul de ofertă vizează o creştere a cifrei de afaceri a companiei cu circa 38% în următorii cinci ani, până la aproape 2,3 miliarde de lei în 2017.

Anul trecut Nuclearelectrica a avut afaceri de 1,65 miliarde de lei. Profitul brut de anul trecut, de 67 de milioane de lei, dse va multiplica de 3,6 ori, până la peste 240 milioane de lei în 2017.