Succesul sau eşecul ofertei Transelectrica va stabili tonul programului guvernamental de privatizare

Noul premier Mihai Răzvan Ungureanu pare hotărât să rezolve o problemă veche, îndeplinirea programului ambiţios de privatizare convenit cu FMI, care a stagnat cu încăpăţinare.

Fostele ţări comuniste din Europa emergentă au vândut deja participaţii la companiile de stat, dar eşecul repetat al României a menţinut un sector de stat uriaş, ineficient, iar economia este pe penultimul loc în Europa, se arată în articol.

România a picat un test major anul trecut, când a fixat un preţ minim prea mare pentru o participaţie minoritară la Petrom, iar alte vânzări planificate au fost amânate, astfel că atenţia este concentrată pe premierul Ungureanu.

Există semne că Ungureanu ar putea face lucrurile să se mişte şi să obţină, pentru început, până la 64 de milioane de dolari.

Esenţial este faptul că intervalul de preţ pentru acţiunile Transelectrica este rezonabil, cu un posibil discount de 13%, un semn de flexibilitate care anunţă o serie de alte vânzări care ar putea aduce aproape 2 miliarde de dolari.

„Preţul corespunde recomandărilor făcute guvernului. Succesul sau eşecul Transelectrica va stabili tonul pentru companiile mai mari care vor urma în următoarele luni. Pentru piaţa de capital din România, privatizările avute în vedere reprezintă o mult necesară gură de aer proaspăt”, a declarat Dan Weiler, şeful operaţiunilor de finanţare corporate şi investment banking la BCR, care conduce consorţiul care administrează vânzarea.

După ani întregi de blocaje, România a convenit privatizările în cadrul acordului preventiv cu FMI, de 5 miliarde de dolari, încheiat anul trecut.

Companiile de stat datorau anul trecut circa 20 de miliarde de lei (6,1 miliarde dolari), respectiv 3,5% din PIB firmelor private şi statului, iar plata este lentă, acesta fiind un obstacol serios pentru reducerea deficitului bugetar la 1,9% din PIB în acest an, de la 4,4% în 2011.

Pe lângă eficientizarea sectorului de stat, unde lucrează aproape un sfert din forţa de muncă, privatizările vor creşte şi lichiditatea pieţei de capital şi vor aduce fonduri esenţiale pentru investiţii în infrastructură.

Partea negativă este teama autorităţilor de a fi nepopulare, în condiţiile în care guvernul are o popularitate de circa 20%, iar problema va deveni tot mai sensibilă odată cu apropierea alegerilor, întrucât privatizările pot duce la concedieri şi acuzaţii de vânzare a avuţiei naţionale.

„Este un început. Aceasta (oferta Transelectrica n.r.) poate deschide porţile, sau să le închidă din nou”, a declarat Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital.

O a doua tentativă de vânzare a unei participaţii la Petrom ar putea aduce peste 600 de milioane de dolari la preţurile actuale, iar 10% din operatorul de conducte Transgaz alte 80 de milioane de dolari.

Guvernul are în plan pentru acest an şi vânzarea de participaţii de câte 10% la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica şi de 15% la Romgaz. Programul de privatizare include totodată vânzarea a 10% din OMV Petrom, o participaţie de 20% din Tarom şi cedarea pachetului majoritar de acţiuni de la CFR Marfă către un investitor strategic.

De asemenea, Guvernul a convenit cu FMI să vândă până la finele lunii aprilie pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la Oltchim.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Karoly Borbely a declarat la sfârşitul lunii februarie că listarea unor pachete minoritare din acţiunile Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz şi Hidroelectrica ar putea aduce Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al acestor companii, suma de un miliard de euro.

Aceste sume sunt destinate fondurilor pentru dezvoltare şi nu pot fi utilizate pentru atenuarea măsurilor de austeritate, cum ar fi măriri de salarii şi reduceri de taxe, aflate în analiza guvenrului.

Articolul notează că România are mare nevoie de investiţii publice, având sub 400 de kilometri de autostrăzi şi multe sate sau chiar cartiere orăşeneşti fără străzi pavate sau reţele de electricitate şi canalizare.

„Guvernul încă se întreabă unde să găsească fondurile necesare creşterii salariilor sau scăderii contribuţiilor sociale, pentru a menţine în acelaşi timp neschimbat deficitul bugetar”, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank Romania.

Preţul mediu ţintă al analiştilor pentru acţiunile Translectrica este cu 10% peste valoarea de piaţă.

Astfel că, deşi vânzarea în sine este mică, aceasta ar putea relansa programul guvernamental de privatizare.

Unii bancheri, precum Matei Păun de la banca de investiţii BAC, se întreabă dacă preţurile cerute de guvern nu sunt prea mari, având în vedere că investitorii care contează sunt interesaţi de tranzacţii pe termen scurt.

Acţiunile Transelectrica (TEL) au revenit pe creştere uşoară, în a doua zi a ofertei de vânzare derulată de stat, într-o piaţă în creştere cu 0,26%,.

La închiderea pieţei principale, titlurile companiei erau cotate la 16,3 lei, cu 0,62% peste închiderea de miercuri. Preţul este cu 9,4% peste cotaţia minimă cerută de stat în oferta prin care vrea să vândă 15% din titlurile companiei, de 14,9 lei/acţiune. Operaţiunile cu acţiunile Transelectrica au însumat 241.000 de lei.

În primele două zile ale ofertei publice, investitorii au subscris 3,15% pachetul scos la vânzare, pentru 5,1 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro). Majoritatea subscrierilor au fost realizate la preţuri între 14,9 lei şi 15,9 lei, dar un ordin pe tranşa micilor investitori a fost plasat şi la preţul maxim din ofertă, de 19,2 lei/acţiune.