„Într-o intervenţie recentă, doamna Norica Nicolai, membru al Parlamentului European, a acuzat lipsa de transparenţă a BNR în legătură cu administrarea rezervei internaţionale a României, cu deosebire a rezervei de aur. Banca Naţională a României respinge ferm aceste acuzaţii ca fiind complet nefondate. Rapoartele anuale ale băncii, prezentate public începând cu anul 1991, au prezentat în detaliu, în capitole separate, situaţia rezervelor internaţionale ale Românei şi, în cadrul acestora, administrarea rezervei de aur. De mai multe ori în această perioadă, BNR a prezentat public rapoarte speciale privind rezervele internaţionale ale României”, precizează Suciu într-un comunicat.
Conform documentului, ultimul Raport anual, aferent anului 2017, depus la Parlamentul României în iunie 2018, are un capitol dedicat – Administrarea rezervelor internaţionale. Pe parcursul acestor pagini sunt prezentate operaţiunile specifice legate de administrarea rezervei (compoziţia valutară, tipurile de operaţiuni, limitele de expunere etc.) şi modul de realizare a obiectivelor strategice. În acest raport există şi un capitol special despre Evoluţia stocului de aur în perioada 1990 – 2017, care prezintă sintetic toate detaliile legate de evoluţia rezervei internaţionale de aur în această perioadă.
„BNR reaminteşte că transferul părţii din rezerva de aur în contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei s-a făcut în perioada aprilie 1999 – martie 2002 cu informarea în prealabil a autorităţilor statului (preşedinţie, guvern, parlament). În consecinţă, a acuza lipsa de transparenţă a Băncii Naţionale a României în privinţa acestui subiect înseamnă pur şi simplu ignorarea documentelor oficiale puse în fiecare an la dispoziţia autorităţilor statului şi publicului larg. Ultimul raport anual al BNR se găseşte pe site-ul băncii http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx, ca de altfel toate celelalte rapoarte anuale din ultimii 10 ani. Doamna europarlamentar Norica Nicolai nu trebuie decât să le consulte pentru a avea toate răspunsurile la întrebările pe care le-a ridicat public. Aşa cum am mai menţionat cu alte ocazii, tot pe site-ul băncii se găsesc şi alte materiale explicative în privinţa administrării rezervei de aur”, se afirmă în comunicat.
BNR face un apel către toţi cei care abordează subiecte legate de rezerva internaţională a României să consulte documentele oficiale al băncii, pentru a avea la dispoziţie informaţii detaliate în legătură cu această temă.
„Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaţionale a României nu este doar un semn de ignorare a realităţii, de sfidare a logicii economice şi a practicilor prudenţiale internaţionale, ci o formă de răspândire a unor informaţii false. BNR este o instituţie care face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) din 2007 şi respectă cu stricteţe toate procedurile internaţionale de verificare şi auditare contabilă. În consecinţă, situaţiile financiare ale BNR, inclusiv cele privind rezervele de aur, sunt audiate (controlate) de o firmă de audit internaţional, pe baza standardelor internaţionale recunoscute. Pe baza acestor verificări şi evaluări, BNR îşi poate îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, inclusiv cele de garant al obligaţiilor externe ale statului român şi ale convertibilităţii leului care fac posibile plăţile internaţionale publice şi private ale României”, susţine Dan Suciu.
De asemenea, în comunicat se precizează că, în ultimul Raport anual, aferent anului 2017, aceste auditări se găsesc menţionate explicit în Capitolul 16 – Situaţiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, cu reflectarea contabilă a operaţiunilor de administrare a activelor, a valorii totale a rezervei de aur din ţară şi străinătate. Existenţa rezervelor internaţionale, administrarea lor corectă conform standardelor internaţionale certificate anual constituie un element central pentru credibilitatea BNR şi a României pe plan extern.
Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a cerut, sâmbătă, guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, să facă publice condiţiile plasării rezervei de aur a României în străinătate, atât în Elveţia, cât şi în Marea Britanie, considerând că lipsa de transparenţă în legătură cu aceste decizii de politică monetară a creat discuţiile referitoare la rezervele de aur.
„Eu ştiu foarte clar că noi avem o preocupare, pentru că noi am pierdut aurul României o dată în istoria noastră. Noi ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu rezervele de aur din România. Nu vreau să se înţeleagă şi poate că este foarte bine să explicăm că aurul nostru, fiind la Bursa de la Londra, asta înseamnă o lipsă de respect faţă de Marea Britanie. Nu, piaţa de la Londra este o piaţă onorabilă şi decentă. Eu am o altă problemă cu această chestiune, care este problemă tipic românească: domnul Isărescu ne spune că doar Banca Centrală Europeană va zice ce va zice în ceea ce priveşte această situaţie. Nu, este o chestie de politică monetară. Lumea, pe de o parte, decide să şi-l ţină în ţară, pe de altă parte vrea să plaseze, dar, când plasezi, plasezi la termen şi cu dobândă. Eu îi cer domnului Isărescu să-mi spună, pentru că niciodată nu ştim de când aurul este plecat, ştim din luări de poziţie că a fost o perioadă în Elveţia, după aceea am aflat că este în Marea Britanie. E foarte bine să ne spună public: domnule, l-am plasat în cantitatea X în Elveţia pe acest termen, asta este dobânda pe care această ţară – că e al ei, nu al Băncii Naţionale, e aurul României – a obţinut-o. Dar lipsa de transparenţă în această decizie de politică monetară a creat această discuţie”, a afirmat Nicolai, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Bistriţa.
Europarlamentarul a adăugat că nu doreşte să reacţioneze „populist” la proiectul de lege depus în Senat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind depozitele de aur constituite de BNR în străinătate, dar are nevoie de informaţiile pe care i le cere lui Mugur Isărescu pentru o decizie echilibrată.
Ea a susţinut că toate politicile monetare ale BNR trebuie discutate cu Guvernul.
Rezervele valutare la Banca Naţională a României au urcat la 32,491 miliarde de euro în februarie, de la 31,922 miliarde de euro la 31 ianuarie 2019, iar rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, potrivit datelor Băncii Naţionale a României remise vineri AGERPRES.
În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea rezervei de aur s-a situat la 3,873 miliarde de euro.