Suedia a acordat în 2024 cel mai mic număr de permise de azil din ultimii 40 de ani

10 01. 2025
Johan Forssell

În urma afluxului masiv de solicitanţi de azil în Suedia în timpul crizei migranţilor din 2015, guvernele succesive de stânga şi de dreapta au înăsprit regulile în materie de azil.

Guvernul de centru-dreapta condus de Ulf Kristersson a introdus restricţii din ce în ce mai severe de când a ajuns la putere în 2023. El este susţinut de Democraţii Suediei, un partid de extremă dreapta anti-imigraţie.

În total, anul trecut au fost acordate 6.250 de permise de şedere pentru azil, a declarat ministrul Migraţiilor, Johan Forssell (foto), citând cele mai recente statistici ale Agenţiei pentru migraţii.

Acest total nu îi include pe ucraineni, care au beneficiat de statut de protecţie temporară în toată Uniunea Europeană.

În Suedia, în 2024 numărul solicitanţilor de azil a fost de 9.645, cel mai mic de după 1985 (de când există statistici comparabile) şi în scădere cu 42% faţă de 2022.

În 2015, la apogeul crizei migranţilor, Suedia a înregistrat circa 163.000 de solicitări de azil, cel mai ridicat număr pe cap de locuitor la nivelul UE.

„Dacă numărul de solicitanţi de azil este la un nivel istoric scăzut, numărul de persoane cărora li se acordă azil este de asemenea scăzut”, le-a declarat Forssell jurnaliştilor.

„Astăzi, trei din patru persoane care solicită azil în Suedia nu sunt considerate ca având motive suficiente pentru a obţine un permis de şedere. Ele nu sunt, aşadar, refugiaţi şi trebuie să se întoarcă acasă”, a adăugat ministrul.

El a remarcat că nivelul scăzut al cererilor în Suedia face notă distinctă faţă de numărul solicitanţilor de azil în UE, Norvegia şi Elveţia, care a depăşit anul trecut un milion, apropiindu-se de nivelul din timpul crizei migranţilor din 2015.

Potrivit ministrului Forssell, Suedia ar trebui să continue să reducă numărul de solicitanţi de azil în următorii ani.

Suedia se considera cândva un refugiu pentru persoanele victime ale războaielor şi persecuţiilor, dar a avut dificultăţi de-a lungul anilor în a-i integra pe mulţi dintre cei nou-sosiţi.

Ţara nordică a luat recent măsuri pentru a reduce imigraţia, precum acordarea de permise de şedere temporare solicitanţilor de azil, înăsprirea condiţiilor de reîntregire a familiei şi majorarea pragului de venit necesar pentru obţinerea vizei de muncă pentru cetăţenii din afara UE.

Guvernul şi-a anunţat de asemenea intenţia de a le oferi imigranţilor câte 30.000 de euro pentru repatriere, şi vrea să înlesnească expulzarea migranţilor în cazuri de consum de droguri, legături cu bande infracţionale sau dacă persoanele respective „ameninţă valorile suedeze”.