Autorizaţiile de construcţie pentru aceste parcuri eoliene offshore au fost retrase pentru că „ele ar fi avut un impact inacceptabil” asupra capacităţilor de apărare ale ţării, a explicat Pourmokhtari într-o conferinţă de presă.
Această decizie survine după publicarea unui studiu realizat de forţele armate, care a fost făcut public vineri de postul de televiziune SVT. Studiul arată că aceste proiecte ar putea perturba semnificativ senzorii de apărare suedezi din Marea Baltică.
Turbinele şi elicele eolienelor emit semnale radar şi produc multe alte interferenţe, mai ales sub apă, afectând capacităţile de detectare de potenţiale submarine.
Având în vedere „situaţia gravă de securitate cu care se confruntă în prezent Suedia, interesele apărării trebuie să cântărească mai mult în balanţă”, a subliniat ministrul apărării, Pal Jonson, în cadrul conferinţei de presă.
Dacă ar fi fost construite, cele 13 parcuri eoliene offshore ar fi redus la jumătate timpul de detectare a unui atac cu rachete, de la două minute la un minut, a explicat el.
Ministrul a adăugat că relativa proximitate a enclavei ruse „foarte militarizate” Kaliningrad a reprezentat „un element central” în decizia luată de guvernul suedez.
Tensiunile în regiune au crescut după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. O nouă bază militară NATO a fost deschisă la Rostock, în nordul Germaniei, având ca obiectiv coordonarea forţele statelor membre din zonă în faţa Rusiei.
În acelaşi timp, necesităţile energetice din surse regenerabile ale acestor ţări figurează printre priorităţi.
Consumul de energie electrică în Suedia ar putea ajunge la cel puţin 300 TWh până în 2045, dublu faţă de nivelul actual, potrivit unui studiu consultat de AFP.